Imaginați-vă că emoțiile profunde, anxietatea mocnită sau chiar scânteia inteligenței care ne definesc pe noi, oamenii, ar putea avea rădăcini comune cu cele ale companionilor noștri blănoși, Golden Retrieverii.

Un studiu revoluționar, realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge și publicat în prestigiosul jurnal Proceedings of the National Academy of Sciences, aduce dovezi concrete în sprijinul acestei idei fascinante.

Analizând ADN-ul a nu mai puțin de 1.300 de Golden Retrieveri, oamenii de știință au comparat structurile genetice ale acestor câini cu profilurile lor comportamentale, oferite cu migală de stăpâni.

Astfel, au identificat indicii genetice precise care par să dicteze de ce anumiți câini se disting printr-un nivel mai ridicat de energie, o tendință mai accentuată spre anxietate sau chiar o anumită agresivitate.

Cercetătorii au reușit să conecteze aceste secvențe genetice cu aspecte precum capacitatea de dresaj, nivelul de activitate, teama de persoane necunoscute sau agresivitatea față de alți câini.

Ceea ce a uimit cu adevărat echipa de cercetare a fost descoperirea că douăsprezece dintre aceste gene, identificate inițial ca influențând comportamentul canin, sunt, de asemenea, strâns legate de trăsături emoționale și cognitive la oameni.

Această similitudine genetică sugerează o moștenire biologică comună pentru emoții și comportament, o perspectivă ce oferă o nouă înțelegere asupra vieții emoționale complexe a câinilor și explică variațiile de temperament din cadrul aceleiași rase.

„Descoperirile sunt cu adevărat uimitoare, ele oferă dovezi solide că oamenii și Golden Retrieverii au rădăcini genetice comune pentru comportament”, a declarat Dr. Eleanor Raffan, coordonatoarea studiului. O genă specifică, denumită PTPN1, a ieșit în evidență.

La Golden Retrieveri, prezența sa a fost asociată cu o probabilitate mai mare de manifestare a agresivității. Remarcabil este faptul că, în cazul oamenilor, aceeași genă fusese anterior conectată cu trăsături precum inteligența și predispoziția la depresie.

O altă variantă genetică notabilă a fost observată la câinii care manifestă teamă în prezența altor semeni canini. Echivalentul său la oameni, arată studiul, influențează tendința de a rumina excesiv asupra unor experiențe jenante sau, dimpotrivă, capacitatea de a atinge un succes educațional înalt.

Această nouă înțelegere profundă a rădăcinilor biologice comune ar putea transforma modul în care proprietarii de animale și medicii veterinari abordează problemele de comportament.

Cercetătorii subliniază, totuși, că genele nu sunt cauze directe și absolute ale unui comportament anume, ci mai degrabă influențează sistemele complexe și mai largi care reglează dispoziția și reacțiile.

Recunoașterea faptului că frica sau reactivitatea pot avea la bază componente genetice deschide noi orizonturi pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente, menite să reducă stresul și să îmbunătățească bunăstarea animalelor, așa cum notează și Sciencedaily.

Prin urmare, legătura subtilă și adesea misterioasă dintre om și cel mai bun prieten al său capătă acum o nouă dimensiune, cea a unei moșteniri genetice împărtășite, care ne vorbește despre o evoluție comună a emoțiilor și comportamentului.