Fotografiile aeriene ale unor câmpuri din apropierea Belfastului au arătat ceva ce nu se vedea de la sol: urme subțiri, lăsate de culturi, care desenau un cerc aproape perfect. Arheologii și-au dat seama imediat că nu e un accident agricol.
Sub stratul de pământ se ascundea un monument de piatră pe care nimeni nu-l bănuia – un cerc ridicat acum cel puțin 4.000 de ani.
Ce ascunde complexul ritual?
Descoperirea face parte din Complexul Ritual Ballynahatty, o zonă care adăpostește deja aproximativ 50 de monumente preistorice cunoscute. Noile imagini aeriene sugerau însă că întinderea reală a sitului este mult mai mare decât credeau cercetătorii.
Așa că o echipă condusă de Universitatea Queen’s din Belfast a decis să sape – și, împreună cu voluntari din comunitate și elevi din școlile locale, a confirmat rapid că urmele din culturi aparțin unui cerc de pietre din neoliticul târziu sau din epoca bronzului timpurie.
Brian Sloan, de la Facultatea de Mediu Natural și Construit a universității, spune că acele imagini au fost momentul declanșator. „Am observat o serie de urme care se întindeau dincolo de ceea ce știam deja.
Am decis să săpăm mai adânc, alături de comunitate, pentru a reconstitui istoria ascunsă a zonei”, a explicat el.
Misterul rămâne, dar comunitatea sapă
Situl recent identificat se adaugă unor descoperiri mai vechi.
În anii 1990, arheologul Barrie Hartwell a scos la lumină ceea ce a devenit cunoscut drept „Templul neolitic” de la Giant’s Ring – un cerc mare din lemn cu o platformă internă despre care se crede că era folosită pentru prelucrarea cadavrelor.
Noul cerc de piatră este însă diferit: până acum, nu s-au găsit dovezi care să-l lege de înmormântări. Mare parte din el a fost distrus în secolul al XIX-lea, când fermierii au demontat pietrele care stăteau în calea lucrărilor agricole.
Ce a mai rămas este suficient pentru ca arheologii să constate că a necesitat un efort considerabil la construcție – dar funcția exactă rămâne un mister.
Sloan admite că scopul real este încă subiect de dezbatere: ceremonii religioase, adunări sezoniere sau poate un calendar preistoric, asemenea alinierilor cerești observate la Beaghmore, în județul Tyrone. În ultima lună, ploile torențiale și căldura toridă nu i-au oprit pe voluntari.
Elevi, inclusiv un copil de la Școala Primară Finaghy pe nume Harper, au săpat cot la cot cu cercetătorii. Tocmai Harper a făcut una dintre cele mai emoționante descoperiri: o piatră spartă, scoasă la lumină după milenii de uitare. Proiectul continuă.
Arheologii investighează acum cum se leagă noul cerc de pietre de peisajul preistoric mai larg care înconjoară Belfastul – o poveste care încă se scrie, strat cu strat, sub picioarele celor care trăiesc deasupra ei.
