Un gest banal de igienă zilnică ar putea să-ți pună inima în pericol – cel puțin așa susțin o mulțime de clipuri virale.
Pe rețelele sociale, tot mai multe voci avertizează că apa de gură ar distruge bacteriile „bune” din cavitatea bucală, iar asta s-ar traduce printr-o tensiune arterială crescută și riscuri pentru inimă. Dar cât e adevăr și cât e alarmism?
În gura fiecăruia dintre noi trăiește un ecosistem bacterian complex, iar unele dintre aceste bacterii au o misiune extrem de precisă: ele transformă nitrații din alimente – în special din legumele verzi – în nitriți.
Atunci când sunt înghițiți, nitriții sunt convertiți în oxid nitric, o moleculă care, potrivit cercetătoarei Joanna L’Heureux, de la University of Exeter, „ajută la reglarea tensiunii arteriale și susține funcțiile cerebrale și musculare”.
Dacă apa de gură omoară aceste bacterii, lanțul se rupe, iar inima ar putea plăti prețul. Studiile care au alimentat această temere au fost realizate pe eșantioane mici.
Într-unul dintre ele, 19 voluntari sănătoși au folosit apă de gură cu clorhexidină timp de șapte zile: rezultatul a fost o ușoară creștere a tensiunii arteriale și o scădere a nivelului de nitriți. Alte cercetări similare au confirmat aceeași tendință.
Detaliul care face diferența, însă, este exact tipul de apă de gură folosit.
Clorhexidina nu se găsește în rafturile obișnuite ale supermarketurilor, ci se eliberează pe bază de prescripție medicală și se recomandă doar pe termen scurt, de exemplu după intervenții dentare sau în cazul unor afecțiuni gingivale.
E un antiseptic puternic, care nu face deosebire între bacteriile dăunătoare și cele benefice. De aceea, efectele observate în studii nu pot fi extrapolate la produsele uzuale. Un alt experiment a comparat mai multe variante de apă de gură.
Cele blânde, precum și simpla clătire cu apă, nu au modificat conversia nitraților în nitriți.
În schimb, formulele antibacteriene agresive – inclusiv cele cu clorhexidină sau clorură de cetilpiridiniu – au redus semnificativ acest proces și au fost asociate cu valori mai mari ale tensiunii sistolice.
Cât despre alcoolul din unele ape de gură, efectele sale sunt încă neclare; unele studii sugerează o posibilă legătură cu riscul de cancer oral, dar dovezile nu sunt concludente.
Cercetătorii sunt, totuși, liniștitori: apa de gură obișnuită, disponibilă în comerț, are șanse minime să afecteze tensiunea sau sănătatea inimii.
Un studiu amplu, care a urmărit 354 de adulți pe termen lung, a arătat că o igienă orală corectă – periaj și ață dentară – reduce riscul de deces cardiovascular, în timp ce utilizarea apei de gură nu a avut un impact clar.
Cu alte cuvinte, efectele negative par limitate la produsele puternice, utilizate în exces. „Cel mai bine este să alegi un produs potrivit nevoilor tale și să îl folosești cu moderație. Produsele puternice ar trebui utilizate doar la recomandarea medicului dentist”, subliniază L’Heureux.
Și, în tot acest timp, nu trebuie uitat că problemele dentare netratate reprezintă ele însele un factor de risc pentru bolile de inimă. Periuța de dinți și ața dentară rămân, încă, cele mai sigure aliate ale unei inimi sănătoase.
