Viața europeană, așa cum o cunoaștem astăzi, se află sub o amenințare serioasă, avertizează un raport recent al Agenției Europene de Mediu.
Deși continentul a reușit să facă pași importanți în lupta împotriva poluării care contribuie la încălzirea globală, distrugerea accelerată a biodiversității și intensificarea schimbărilor climatice subminează fundamentul ecosistemelor esențiale pentru economia și societatea noastră.
Documentul, publicat la fiecare cinci ani începând cu 1995, dezvăluie o realitate îngrijorătoare: peste 80% dintre habitatele protejate se găsesc într-o stare descrisă ca „proastă sau foarte proastă”.
Aceste cifre sumbre sunt rezultatul direct al unui ciclu de consum și producție nesustenabile, la care se adaugă defrișările masive, incendiile de pădure și răspândirea dăunătorilor.
Consecința a fost o diminuare drastică, de 30%, a „puțului de carbon” european – capacitatea naturală a continentului de a absorbi dioxidul de carbon – în ultimul deceniu.
Între timp, emisiile provenite din sectorul transporturilor și din producția alimentară au rămas aproape neschimbate începând cu anul 2005.
„Ne luptăm să atingem obiectivele stabilite pentru 2030 în numeroase domenii,” a declarat Leena Ylä-Mononen, directorul executiv al Agenției Europene de Mediu, subliniind gravitatea situației. „Practic, punem în pericol prosperitatea, competitivitatea și calitatea vieții europenilor.”
Raportul scoate la lumină și o altă deficiență majoră: capacitatea statelor membre de a se adapta la fenomenele meteorologice extreme nu ține pasul cu ritmul accelerat al riscurilor.
Stresul hidric, de exemplu, afectează deja unul din trei europeni, iar situația este proiectată să se agraveze odată cu intensificarea schimbărilor climatice.
Acest tablou sumbru este complicat de presiunile politice interne, exercitate de partidele de extremă dreapta care contestă validitatea științei climatice, precum și de influențe externe, inclusiv din partea Statelor Unite, care încurajează uneori relaxarea standardelor de mediu.
Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, a avertizat că „sunt enorme costurile inacțiunii, iar schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa competitivității noastre.”
În aceeași notă, Teresa Ribera, responsabilă pentru tranziția verde, a subliniat că „amânarea obiectivelor climatice nu ar face decât să crească costurile, să adâncească inegalitățile și să slăbească reziliența noastră.”
Deși Europa a înregistrat progrese notabile în anumite privințe, precum reducerea la jumătate a numărului de decese premature cauzate de poluarea aerului între 2005 și 2021, majoritatea indicatorilor de mediu nu se află pe traiectoria corectă.
Din cele 22 de obiective ambițioase stabilite pentru anul 2030, doar două – referitoare la gazele cu efect de seră și la substanțele care afectează stratul de ozon – sunt considerate „în mare parte atinse.” Un alt semnal de alarmă vizează nivelurile excesive de consum ale europenilor.
„Nivelurile noastre de consum sunt mult, mult prea ridicate,” a concluzionat Tobias Lung, coautor al raportului, indicând o problemă fundamentală ce necesită o abordare urgentă și complexă.
