Un fragment de rocă marțiană, mai mic decât o sămânță de mac, ascunde ceva ce nu ar fi trebuit să existe acolo. În interiorul meteoritului NWA 8171, cercetătorii au găsit câteva granule de granat – un mineral care, până acum, lipsea cu desăvârșire din mostrele venite de pe Planeta Roșie.
Descoperirea i-a pus pe gânduri pe oamenii de știință, pentru că pe Pământ granatul ia naștere doar în condiții extreme: temperaturi care topesc rocile, presiuni care zdrobesc orice sau procese chimice complicate. Pe Marte, nimic din toate acestea nu fusese confirmat până acum.
Analiza care aproape a fost ratată
Povestea începe cu o analiză aproape ratată. Geologul planetar Tanya Kizovski, de la Universitatea Brock din Canada, privea o mostră minusculă dintr-un meteorit păstrat în colecția Muzeului Regal Ontario.
„La început am presupus că este vorba despre un mineral numit piroxen, foarte comun”, explică ea. Compoziția chimică părea doar ușor neobișnuită, însă ceva a determinat echipa să verifice din nou.
Analizele ulterioare au scos la iveală adevărul: nu piroxen, ci andradit – o formă de granat bogată în fier, cu nuanțe galben-verzui, ușor de confundat cu alte minerale frecvente în meteoriți.
Fragmentul în sine măsoară doar 0,8 pe 0,5 milimetri, dar ceea ce conține ar putea rescrie istoria geologică a unei întregi planete. Meteoritul NWA 8171 era deja extrem de valoros.
Format dintr-un amestec de fragmente minerale prinse în bazalt solidificat – o brecie bazaltică – el oferă indicii despre vechi fluxuri de magmă și despre procesele care au modelat Marte. Granatul adaugă un nou strat de mister.
Acest mineral reține în structura sa informații exacte despre temperatura, presiunea și mediul chimic din momentul formării. Întrebarea care frământă acum cercetătorii este simplă, dar tulburătoare: granatul s-a format chiar pe Marte?
Ce dezvăluie granulele de granat?
Dacă da, atunci Planeta Roșie a cunoscut cândva condiții pe care nimeni nu le bănuia – poate un tip de magmă necunoscut, poate un proces metamorfic declanșat de impactul unui alt meteorit sau de ascensiunea magmei prin scoarță.
Dacă nu, atunci originea acestor granule devine un puzzle și mai mare: de unde au venit și cum au ajuns pe Marte? Oamenii de știință nu exclud niciuna dintre variante. Pentru a afla, următorul pas este analiza raporturilor izotopice ale mineralului.
Dacă acestea se vor potrivi cu ale altor minerale marțiene, șansele ca andraditul să fie autohton cresc considerabil.
James Darling, specialist în științe planetare la Universitatea Portsmouth, vede deja implicațiile: „Rezultatele îi adaugă o dimensiune remarcabilă înțelegerii noastre asupra geologiei planetei Marte. Ele deschid o nouă și fascinantă fereastră către evoluția vecinului nostru planetar.
” Studiul detaliat al acestor câteva granule, publicat în revista Geochemical Perspectives Letters, ar putea schimba felul în care privim nu doar Marte, ci și posibilitățile ascunse în cele mai mici fragmente de rocă venite din spațiu.
