În Bazinul Hațeg, oasele care timp de decenii au fost considerate simple fragmente dintr-o specie binecunoscută tocmai au rescris istoria. Analiza unui schelet parțial, descoperit în apropierea satului Vălioara, a scos la lumină un dinozaur complet necunoscut până acum.
Kryptohadros kallaiae – așa a fost botezată noua specie cu cioc de rață, iar simpla sa existență spulberă una dintre certitudinile paleontologice ale zonei. Totul a pornit de la situl Fântânele-3, în Formațiunea Densuș-Ciula.
Acolo, cercetătorii au găsit un craniu parțial, fragmente de coaste, vertebre ale cozii și o porțiune dintr-un membru posterior.
Piesele lipsă erau multe, dar detaliile oaselor au fost suficiente pentru a arăta ceva tulburător: animalul nu era Telmatosaurus transsylvanicus, eroul local al Cretacicului târziu. Cu aproximativ 70 de milioane de ani în urmă, această parte a Europei nu semăna deloc cu continentul de azi.
Era un mozaic de insule, cunoscut ca Arhipelagul European, iar viețuitoarele de aici evoluau în izolare. În astfel de medii, fosilele complete sunt extrem de rare, iar oasele găsite separat au fost mult timp catalogate mecanic sub aceeași etichetă.
Dr. Attila Ősi, de la Universitatea ELTE Eötvös Loránd, a explicat că lipsa scheletelor întregi, mai ales a craniilor, a făcut ca orice fragment să fie aruncat în aceeași categorie. Ipoteza a funcționat zeci de ani.
Diferențe subtile care au dezvăluit o nouă specie
Dar o echipă internațională formată din specialiști din România, Ungaria și Italia a privit mai atent. Diferențele, deși subtile, erau consistente – în special la nivelul craniului.
János Magyar, doctorand implicat în studiu, a subliniat că noua specie și Telmatosaurus sunt rude extrem de apropiate, aproape imposibil de deosebit în lipsa oaselor capului. Tocmai această asemănare i-a înșelat atâta vreme pe paleontologi.
Acum, însă, imaginea s-a clarificat: în aceeași regiune, în aceeași eră, trăiau cel puțin două specii înrudite, nu doar una.
Mai multe valuri de migrație decât se credea
Mai mult, descoperirea nu se oprește la granițele României. Kryptohadros kallaiale, Telmatosaurus transsylvanicus și o specie similară din Italia, Tethyshadros insularis, au fost grupate acum într-o nouă linie genealogică numită Telmatosauridae.
Acești dinozauri cu cioc de rață par să fi evoluat exclusiv în mediile insulare din sud-estul Europei. Cercetătorii au demonstrat că hadrozauroizii nu au ajuns în Europa printr-o singură migrație.
Au existat valuri separate timp de zeci de milioane de ani: cel puțin șase evenimente de dispersie între Albian, acum 113–100 de milioane de ani, și Maastrichtian, acum 72–66 de milioane de ani. Strămoșii Telmatosauridae au sosit înainte de Campanian, adică acum 84–72 de milioane de ani.
Unele linii evolutive ulterioare, însă, lipsesc cu desăvârșire din depozitele insulare din sud-est. Posibil ca anumite rute de migrație să fi ocolit complet această regiune, alegând alte lanțuri de insule. Asta înseamnă că imaginea de ansamblu a Arhipelagului European devine și mai complexă.
Fosilele lui Kryptohadros kallaiae sunt incomplete, dar povestea pe care o spun este întreagă. Publicat în Journal of Systematic Palaeontology, studiul arată că, uneori, pentru a rescrie trecutul, nu ai nevoie de un schelet întreg – ci de întrebarea potrivită pusă unor oase uitate.
