Era acoperită de păr uman și de un strat letal de cinabru roșu. Masca funerară, veche de 1.000 de ani, a fost descoperită ascunsă nu pe fața unei mumii, ci în interiorul unui pachet înfășurat în straturi groase de textile, materiale vegetale și piei de animale.

În cultura Chancay, civilizația preincașă care a prosperat pe coasta centrală a Peruului între anii 1000 și 1450, morții erau așezați în poziție fetală și împachetați atât de bine, încât localizarea capului devenea aproape imposibilă.

Ce ascunde ochii în formă de romb?

Pentru a rezolva această enigmă, meșteșugarii Chancay creau „capete false” din lemn sau material textil, pe care le atașau pachetelor funerare. Masca din muzeu, care măsoară 30,5 centimetri înălțime și 20,3 centimetri lățime, nu încerca să reproducă realist chipul defunctului.

Avea ochi în formă de romb, un nas triunghiular și un zâmbet abia schițat, în formă de U. Era un simbol, nu un portret.

Toxicitatea unui simbol sacru

Analizele microscopice realizate de Muzeul de Artă Walters din Baltimore în 2017 au confirmat că peruca atașată fusese făcută aproape sigur din păr uman. Dar cel mai periculos detaliu era culoarea: un roșu intens obținut cu cinabru, un mineral toxic compus din sulfură de mercur.

În ritualurile andine, acest pigment era asociat cu purificarea și comemorarea strămoșilor. Toxicitatea lui nu era o problemă, deoarece masca nu era lăsată la vedere. Pe suprafața stratului de cinabru s-a păstrat amprenta unui material textil cu model.

Semnul arată clar că întreaga construcție – mască, perucă, pigment – a fost înfășurată din nou, acoperită de alte straturi de țesături. Masca funerară, deși pregătită cu grijă, nu era menită să fie văzută niciodată.

Cultura Chancay rămâne mai puțin cunoscută decât Imperiul Inca, dar descoperirile recente – ceramicile și tatuajele găsite pe mumii – dezvăluie o societate complexă, a cărei măiestrie artistică este abia acum înțeleasă pe deplin.