Peste un milion de vieți se pierd în fiecare an din cauza bacteriilor care nu mai răspund la tratamente. Un studiu internațional arată acum că încălzirea globală face și mai periculoasă această criză tăcută.
Cercetătorii au analizat aproape 480.000 de probe de salmonella colectate din 139 de țări, pe parcursul a peste opt decenii. Au descoperit că între 1940 și 2023, numărul genelor care conferă rezistență la antibiotice în această bacterie a crescut cu aproximativ 10% la nivel global.
Căldura și precipitațiile accelerează mutațiile bacteriene
Legătura cu clima a fost stabilită după ce oamenii de știință au comparat evoluția acestor gene cu datele privind temperaturile medii și precipitațiile.
Creșterea termometrelor și schimbarea tiparelor de ploaie creează un mediu favorabil pentru supraviețuirea, mutația și răspândirea bacteriilor, facilitând transferul genelor care le fac invincibile.
Fenomenul nu este însă liniar: numărul genelor de rezistență nu urcă pur și simplu odată cu temperatura. Interacțiunea complexă dintre căldură și precipitații dictează ritmul, iar cercetătorii atrag atenția că schimbările de mediu pot accelera adaptarea bacteriilor la medicamente.
Regiunile fierbinți, epicentrul rezistenței la antibiotice
Studiul, realizat de echipe din Regatul Unit, Franța, Australia, Elveția și China, a identificat cele mai puternice asocieri între climă și rezistență în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, urmate de Asia de Sud și Africa Subsahariană.
În 82% dintre țările incluse, prezența genelor de rezistență în salmonella a crescut. Autorii subliniază că, deși nu au demonstrat o cauzalitate directă, dovezile sunt clare: schimbările climatice funcționează ca o forță care accelerează răspândirea rezistenței antimicrobiene.
Până acum, principala vină pentru această amenințare – considerată una dintre cele mai rapide în creștere la nivel mondial – a fost utilizarea excesivă și necorespunzătoare a antibioticelor. Noile date arată însă că nu putem ignora factorul climatic.
Potrivit cercetătorilor, limitarea fenomenului impune atât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în linie cu obiectivele Acordului de la Paris, cât și folosirea responsabilă a antibioticelor și întărirea sistemelor de supraveghere a bolilor infecțioase.
Fără o abordare integrată, riscul ca această criză să devină una dintre cele mai grave provocări medicale ale secolului crește vertiginos.
