O nouă estimare arată că boala hepatică metabolică se profilează ca una dintre cele mai mari provocări globale de sănătate publică. Proiecțiile indică faptul că, până în anul 2050, nu mai puțin de 1,8 miliarde de oameni ar putea suferi de această afecțiune.
Această creștere alarmantă este pusă pe seama expansiunii obezității și a nivelurilor tot mai ridicate de zahăr din sânge în populația generală.
Cunoscută acum sub denumirea de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), afecțiunea a fost denumită anterior „ficat gras non-alcoolic” și este deja recunoscută ca una dintre cele mai răspândite boli hepatice la nivel mondial.
Evoluția sa recentă este, de asemenea, dramatică: numărul persoanelor afectate a crescut vertiginos de la aproximativ 500 de milioane în 1990 la 1,3 miliarde în 2023, marcând o creștere impresionantă de 143% în doar trei decenii.
În prezent, conform datelor, aproximativ 16% din populația globală trăiește cu această condiție. Studiul subliniază o creștere continuă a prevalenței bolii, o tendință alimentată de schimbările profunde în stilul de viață al oamenilor și de creșterea demografică.
Rata globală a cazurilor a înregistrat o creștere de 29% doar între anii 1990 și 2023. Observațiile demografice indică o incidență mai mare a bolii în rândul bărbaților.
Deși cele mai ridicate rate de prevalență sunt înregistrate la persoanele vârstnice, în special în categoria de vârstă 80-84 de ani, cele mai numeroase cazuri noi apar în rândul adulților mai tineri: între 35 și 39 de ani la bărbați și între 55 și 59 de ani la femei.
Principalul factor de risc identificat pentru dezvoltarea MASLD este nivelul ridicat al glicemiei, urmat îndeaproape de un indice de masă corporală crescut și de fumat. Aceste descoperiri reconfirmă legătura puternică și complexă a afecțiunii cu diabetul de tip 2 și obezitatea.
Pe plan regional, diferențele sunt notabile. Africa de Nord și Orientul Mijlociu raportează cele mai ridicate rate ale bolii, însă creșteri semnificative au fost documentate la nivel global.
Spre exemplu, în Marea Britanie, prevalența MASLD a crescut cu 33% între 1990 și 2023, reprezentând cea mai mare creștere din Europa de Vest. Australia a înregistrat o creștere de 30%, iar Statele Unite o majorare de 22% în aceeași perioadă.
Deși numărul cazurilor este în creștere accelerată, impactul general asupra sănătății, măsurat în ani de viață pierduți din cauza bolii, a rămas relativ stabil.
Această stabilitate sugerează că progresele în tratament și îngrijire medicală ar putea permite pacienților să ducă o viață mai lungă și mai bună, iar multe cazuri sunt depistate în stadii incipiente, înainte de a provoca daune ireversibile.
Cu toate acestea, este esențial să nu se ignore riscurile pe termen lung. MASLD poate progresa către complicații grave, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic.
O provocare majoră este că, de cele mai multe ori, boala nu prezintă simptome evidente și este adesea descoperită întâmplător, în timpul unor investigații medicale pentru alte afecțiuni. Specialiștii subliniază importanța primordială a prevenției.
Având în vedere legătura strânsă a afecțiunii cu stilul de viață, MASLD poate fi gestionată, în multe cazuri, prin adoptarea unor schimbări simple, dar esențiale: o alimentație echilibrată, practicarea regulată a activității fizice și controlul eficient al greutății corporale.
