O schimbare bruscă de reguli – iar creierul e nevoit să reacționeze. O echipă de la Institutul de Știință și Tehnologie din Okinawa a reușit să surprindă exact momentul în care se produce această adaptare, în interiorul neuronilor.
Descoperirea ar putea explica de ce unele persoane nu reușesc să scape de obiceiuri chiar și atunci când acestea le fac rău. Șoarecii antrenați să străbată un labirint virtual învățaseră un traseu sigur către recompensă. În mintea lor, strategia devenise aproape reflexă.
Apoi, cercetătorii au mutat ținta – iar recompensa nu a mai apărut acolo unde era așteptată. În loc să persiste orbește, o parte dintre animale au început să încerce rute noi. Ce se întâmpla în creierul lor în acele fracțiuni de secundă?
Acetilcolina guvernează flexibilitatea comportamentală
Folosind microscopia cu doi fotoni, specialiștii au privit direct în interiorul neuronilor șoarecilor. Au observat un val brusc de acetilcolină – un neurotransmițător esențial – eliberat în anumite zone ale creierului.
Cu cât acest val era mai puternic, cu atât animalul era mai dispus să abandoneze vechiul obicei și să caute o soluție nouă. A fost prima dovadă directă că această substanță joacă un rol central în flexibilitatea comportamentală.
Pentru a confirma relația de cauzalitate, oamenii de știință au blocat producția de acetilcolină la un alt grup de șoareci.
Rezultatul a fost dramatic: animalele au devenit rigide, repetând aceleași alegeri eșuate, fără să încerce nimic altceva – un comportament care amintește de pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă sau cu dependență.
Mecanisme neuronale pentru tratamente psihiatrice viitoare
Interesant este că nu toate celulele care produc acetilcolină s-au activat uniform. Câteva grupuri mici de neuroni au încetinit, dimpotrivă.
Cercetătorii cred că această scădere controlată este un mecanism de conservare a memoriei – amintirea vechii rute rămâne disponibilă, în cazul în care circumstanțele se întorc la forma inițială. Zona studiată – corpul striat – este aceeași regiune care coordonează reflexele și obiceiurile la oameni.
Înțelegerea mecanismului prin care acetilcolina permite sau blochează schimbarea deschide o cale directă spre tratamente psihiatrice mai eficiente.
Deși flexibilitatea comportamentală implică rețele mult mai vaste, această piesă lipsă din puzzle-ul neurobiologic oferă, pentru prima dată, o țintă moleculară clară pentru afecțiuni precum dependența, TOC sau boala Parkinson.
