William Buckland, zoologul care a încercat să mănânce câte un animal din fiecare specie de pe Pământ

Într-o epocă a marilor expediții științifice, zoologul William Buckland și-a propus un obiectiv ieșit din comun: să mănânce câte un exemplar din fiecare specie de animale de pe Pământ.

Când te gândești la epoca victoriană (numită astfel după domnia reginei Victoria a Marii Britanii, care a ocupat cam două treimi din veacul al XIX-lea), îți imaginezi o societate cu coduri de comportament și etichetă foarte stricte.

Era o epocă în care conformismul și adaptarea la normele sociale erau lucruri de maximă importanță. Însă epoca victoriană a fost și o perioadă animată de un mare avânt intelectual, de inovație și explorare științifică.

Și, oricât de „exemplari” încercau ei să fie, acești oameni aveau și niște preocupări foarte ciudate.

William Buckland
William Buckland băgându-se într-un bârlog de hiene preistorice. Desen realizat de William Conybeare în 1822 pentru a celebra momentul în care Buckland a analizat fosilele descoperite în Peștera Kirkdale. Foto: Wikimedia

Printre tendințele bizare din epoca victoriană se regăseau postul alimentar (inspirat de ascetismul indian), tatuajele (observate la triburile din jurul lumii) și amestecarea de arsenic în cosmetice. Ca societate, victorienii puneau mare preț pe ordinea socială, dar și pe excentricitate.

Și aici începe povestea lui William Buckland. Născut în 1784, acesta a ajuns să fie pastor, geolog și profesor. A fost educat la Oxford și mai târziu a devenit pastor și lector la universitate. A devenit decan al Westminster în 1845, potrivit Enciclopediei Britannica.

Cât timp a fost decan, a devenit proprietarul unei menajerii de animale neobișnuite, inclusiv șerpi, vulturi și maimuțe. Conform The Guardian, Buckland era un profesor neobișnuit.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

A fost descris ca fiind un dascăl ce urla întrebările către studenți, fugea spre ei și îi lovea peste cap cu un craniu de hienă. Folosind această modalitate, a întrebat într-o zi un student: „Care este lucrul care conduce lumea?” Când studentul a răspuns că nu știe, Buckland i-a relpicat: „Stomacul, domnule, stomacul conduce lumea!”

William Buckland
William Buckland în laboratorul său, litografie din 1823. Foto: National Portrait Gallery

Buckland făcea parte din Societatea Britanică pentru Aclimatizarea Animalelor, o organizație al cărei scop era să introducă specii noi în Anglia ca să vadă dacă se puteau adapta ecosistemului local și să evalueze dacă putea constitui o sursă bună de hrană pentru populație.

Toate acestea mergeau mână în mână cu unul dintre scopurile personale ale lui Buckland: să mănânce câte un exemplar din fiecare specie de animale de pe Pământ.

Mâncarea preferată a lui William Buckland: șoarecii prăjiți

Buckley a mâncat o gamă remarcabilă de animale. Preparatul favorit erau șoarecii prăjiți, pe care îl servea în mod regulat la petrecerile date pentru membrii Societății. A mâncat arici, broaște țestoase, pantere, struți prăjiți și chiar și cățeluși.

Membrii Societăți mâncau și animale excentrice precum limacșii de mare, cangurii și curcanii brazilieni (păsări care pot fi întâlnite în pădurile tropicale din America de Sud). Pentru Buckland, ființele cu cel mai rău gust erau cârtițele și muștele.

William Buckland
William Buckland. Foto: Enciclopedia Britannica

Există și o anecdotă celebră legată de apetitul lui Buckland. Episodul s-a petrecut în timpul unei vizite făcute lordului Harcourt, arhiepiscop de York, în apropiere de Oxford.

În casa lordului se afla o cutie de cristal cu un pandantiv de argint. În el se afla o bucată din inima mumificată a regelui francez Ludovic al XVI-lea. Când i-a fost arătată, Bucklan a mâncat-o.

Buckland i-a transmis și lui Francis, fiul său, interesul pentru animale și obiceiurile alimentare ciudate. Francis îl însoțea adeseori în expedițiile sale culinare. Dar nu erau singurii cu astfel de interese.

În afară de Societatea de Aclimatizare, din care făcea parte Buckland, existau și alte grupuri cu preocupări similare. Charles Darwin, care era prieten cu Francis, făcea parte dintr-un grup numit Clubul Gurmanzilor.

William Buckland. Foto: Muzeul de Istorie Naturală din Londra

Gurmanzii aveau scopul de a gusta „cărnuri ciudate”, iar membrii clubului mâncau orice, de la șoimi, la bâtlani, până când, gustând dintr-o bufniță bătrână și prea ațoasă, și-au suspendat întâlnirile gourmet.

Însă Darwin a continuat să mănânce tot felul de soiuri de animale cât timp a călătorit cu nava Beagle și se știe că a încercat animale precum tatu (mamifer cu armură din plăci osoase), despre care a spus că avea gust de rață, și un rozător mare, de tip necunoscut, despre care Darwin a spus că avea cea mai bună carne pe care o gustase vreodată.

Acum, după ce ai aflat despre William Buckland și poftele lui bizare, citește și despre Blue Babe, bizonul de 50.000 de ani din care au făcut tocană, un caz din zilele noastre, dar la fel de ieșit din comun.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu