Vulcanul Chimborazo, punctul cel mai îndepărtat de centrul Pământului

La întrebarea „care este punctul cel mai îndepărtat de centrul Pământului?”, mulți ar răspunde, fără ezitare, „Vârful Everest”.

Dar, deși pare ciudat, vârful celui mai înalt munte din lume nu este și punctul cel mai îndepărtat de centrul planetei.

Chimborazo
Foto: Howlanders

„Campionul” este un vulcan inactiv situat în Ecuador. Chimborazo face parte din Munții Anzi și are înălțimea de 6.268 metri (cu 2.580 de metri mai puțin decât Everest).

Pe lângă faptul că este cel mai înalt punct din Ecuador, Chimborazo este și punctul cel mai îndepărtat de centrul Pământului.

Care este explicația?

Acest lucru se datorează poziției geografice a vulcanului. Planeta noastră are formă de elipsoid – este turtită la poli și bombată la ecuator – datorită forțelor rezultate în urma rotirii în jurul propriei axe. (Vezi aici o prezentare interesantă despre forma reală a Pământului și diferențele dintre elipsoid și geoid.)

Prin urmare, diametrul Pământului atinge un maximum la ecuator și scade pe măsură ce ne îndepărtăm spre nord sau spre sud.

Chimborazo se află la un grad sud de ecuator, în timp ce Muntele Everest se află la aproape 28 de grade nord de ecuator.

Chimborazo 02
Foto: Britannica

În ciuda faptului că este cu 2.580 de metri mai mic decât Muntele Everest (care are 8.848 de metri), vulcanul Chimborazo este cu 2.168 kilometri mai îndepărtat de centrul Pământului decât vârful Everest.

În mod ironic, Chimborazo nu este nici măcar chiar cel mai înalt vârf din Munții Anzi.

Când sunt clasificate după distanța față de centrul Pământului, alte câteva vârfuri din acest lanț muntos, precum și Kilimanjaro, cel mai înalt munte din Africa, depășesc Muntele Everest.


Îți recomandăm un articol interesant despre Vârful Everest: Când mori printre nori, pe Everest. Cel mai mare cimitir în aer liber. Apoi, vezi filmul din momentul în care alpiniștii au descoperit trupul lui George Mallory pe Vârful Everest.

Ca să știi mai mult, citește „Origini. Cum a modelat Pământul istoria omenirii”

Când vorbim despre istoria omenirii, ne concentrăm adesea asupra marilor lideri, a forțelor demografice și a războaielor decisive. Dar cum ne-a modelat Pământul destinul? Planeta noastră se clatină, determinând schimbări climatice care au forțat trecerea de la o viață nomadă la agricultură. Terenul muntos a dus la dezvoltarea democrației în Grecia. Mai târziu, modelele de circulație atmosferică au modelat evoluția explorării, colonizării și comerțului global.

Chiar și astăzi, comportamentul de vot în sud-estul Statelor Unite urmează în cele din urmă modelul subiacent al sedimentelor vechi de 75 de milioane de ani dintr-o mare de mult dispărută. Pretutindeni putem observa amprenta profundă a planetarului asupra umanului. De la cultivarea primelor plante până la fondarea statelor moderne, „Origini” explică modul în care forțele planetei (adică dinamica plăcilor tectonice, curenții oceanici, clima și materiile prime) au influențat evoluția, viața și istoria omului.

Profesor specializat în popularizarea științei, Lewis Dartnell a creat o lucrare care ar trebui să fie înțeleasă de aproape orice cititor.

„Origini. Cum a modelat Pământul istoria omenirii” se găsește cu reducere pe Elefant sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu