Liniște, vorbește mumia! Cum suna vocea unui preot egiptean de acum 3.000 de ani

Pentru prima dată după 3.000 de ani, vocea unui preot din Egiptul Antic (sau, mai bine zis, un sunet pe care l-ar fi putut rosti) s-a auzit din nou, mulțumită reconstrucției detaliate a aparatului vocal făcute pe baza rămășițelor mumificate.

Cercetătorii care au lucrat la proiect au folosit scanări ale interiorului celebrei mumii a lui Nesyamun – aflată la Muzeul Municipal din Leeds, Anglia – pentru a crea un model digital tridimensional al traheii și cavității bucale a acestui individ celebru.

Corpul mumificat al preotului egiptean antic Nesyamun au fost scanate în 2018 pentru a obține o copie a aparatului său vocal. Foto: Scientific Reports

Modelele au fost reproduse cu o imprimantă 3D. Apoi, aparatul vocal reconstruit artificial a fost combinat cu un laringe artificial, pentru a recrea un singur sunet, care ar fi putut fi produs de vocea lui Nesyamun.

Cercetătorii au spus că sunetul este o „frecvență fundamentală” a vocii lui Nesyamun, aflat undeva între sunetele emise la pronunțarea vocalelor din cuvintele englezești „bed” și „bad”.

Reproducerea sunetului vocii lui Nesyamun a fost îngreunată de poziția capului mumiei și de deteriorarea sa, survenită în timp, au spus cercetătorii.

„Postura tractului vocal al lui Nesyamun nu facilitează rostirea vreunei vocale – este specifică poziției de înmormântare. În plus, limba lui și-a pierdut mare parte din masa musculară și bolta palatină lipsește”, au scris cercetătorii în revista Nature.

Sicriul decorat al lui Nesyamun este expus în Leeds încă din anii ’20 ai secolului XIX și este unul dintre cele mai amănunțit cercetate artefacte din Egiptul antic. Foto: Scientific Reports

Eforturile anterioare de a reproduce voci antice au reușit numai să le aproximeze, animând reconstrucțiile faciale cu software. Prin comparație, sunetul vocii lui Nesyamun este bazat pe „un tract vocal existent, conservat de-a lungul a trei milenii”, au scris cercetătorii.

Preotul lui Amon

Nesyamun a trăit în jurul anului 1.100 î.e.n., în timpul domniei regelui Ramses al XI-lea, din a 20-a dinastie, potrivit Muzeului Municipal din Leeds.

Nesyamun a obținut funcția înaltă de „preot waab” în complexul de temple de la Karnak, lângă Luxor, în Egiptul de Sus, pe malul estic al Fluviului Nil. Asta însemna că avea voie să se apropie de statuia lui Amon (sau Amun), pe atunci principalul zeu egiptean, în sanctuarul interior din Karnak.

Se crede că Nesyamun a murit spre vârsta de 60 de ani, în urma unei reacții alergice severe. Aproape 3.000 de ani mai târziu, mumia lui a fost descoperită la Karnak și transportată la Leeds.

Scanările medicale detaliate ale interiorului gurii și traheii mumiei le-au permis cercetătorilor să creeze un model tridimensional al tractului vocal. Foto: Scientific Reports

Din 1823, rămășițele și sicriul lui decorat au devenit unele dintre cele mai bine cercetate relicve din Egiptul antic.

Mumia lui Nesyamun a fost foarte potrivită pentru studierea sunetului unei voci antice, spune David Howard, autor principal al noilor cercetări și profesor de inginerie electronică la Royal Holloway, parte a Universității din Londra.

„A fost un obiect foarte potrivit pentru studiu, dată fiind vârsta sa și gradul de conservare a țesuturilor moi, lucru neobișnuit”, a declarat Howard.

Acesta speră că înțelegerea științifică a felului în care sunt create vocile umane poate fi combinată cu cunoștințele despre limba egiptenilor antici pentru a se reconstitui pasaje mai lungi din rostirea lui Nesyamun.

O voce antică

Numele lui Nesyamun în hieroglife, așa cum e menționat pe sicriu. Foto: Scientific Reports

Ideea de a recrea vocea lui Nesyamun a venit în urma unei colaborări dintre Howard și John Schofield, arheolog la Universitatea din York.

Schofield îl văzuse pe Howard făcând demonstrații cu „orga tractului vocal”, un instrument care produce sunete din copii imprimate 3D ale aparatelor vocale umane, și discuțiile celor doi savanți au abordat subiectul mumiei lui Nesyamun.

Cercetătorii au afirmat că, înainte de a examina mumia, au avut în vedere unele probleme de etică ridicate de faptul că investigau o persoană fără consimțământul acesteia.

Au folosit metode de cercetare non-distructive și au luat în considerare inscripțiile de pe sicriu, care spuneau că Nesyamun spera „să se adreseze din nou zeilor ca în timpul vieții sale.”

Cercetătorii au interpretat aceste inscripții drept dovadă că Nesyamun și-a dorit să vorbească din nou după moarte.

„Într-un fel, îi îndeplinim dorințele”, a spus Howard.

Howard și Schofield au spus că speră că reconstituirea vocii lui Nesyamun, recitând poate o rugăciune antică, va putea fi difuzată în templul din Karnak, Egipt, pentru turiști.

„Când vizitatorii explorează trecutul, această incursiune are de obicei loc sub aspectul vizual. Cu vocea lui Nesyamun, putem schimba asta”, a spus Schofield.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu