Vladimir Komarov, cosmonautul care a murit izbindu-se de Pământ cu forța unui meteorit

În anii ’60, Cursa Spațială se transformase într-un concurs periculos al orgoliilor, ambițiilor și declarațiilor politice. Cele două superputeri ale vremii, SUA și URSS, se înfruntau într-o luptă riscantă pentru supremația în cosmos. Astronautul Vladimir Komarov a fost una dintre victimele acestei confruntări absurde.

URSS triumfase în fața americanilor de câteva ori: prima dată în 1957, când a lansat Sputnik, primul satelit care a orbitat Pământul. Apoi, în 1961, Uniunea Sovietică a trimis primul om în spațiu, transformându-l pe Iuri Gagarin în erou național și celebritate mondială, conform Enciclopediei Britannica.

Însă lupta pentru întâietatea spațială i-a asigurat Uniunii Sovietice un loc tragic în cărțile de istorie: primul deces în timpul unei călătorii în cosmos. Evenimentul a survenit în 1967, când cosmonautul Vladimir Komarov și nava în care se afla s-au prăbușit pe Pământ după reintrarea în atmosferă, potrivit NPR.

Până în 1967, Cursa Spațială avansase considerabil: atât SUA, cât și URSS trimiseseră oameni în spațiu și aceștia orbitaseră Pământul timp de mai multe zile.

Ambiții mari de aniversarea Revoluției Bolșevice

În timpul misiunilor, cosmonauții dovediseră că erau capabili să lucreze în exteriorul navelor spațiale. La acel moment, ambele națiuni aveau drept scop aselenizarea.

Și ambele au semnat Tratatul Spațial al ONU, care prevedea că explorările spațiale pot fi întreprinse doar în scopuri pașnice. Însă 1967 a fost și anul unei tragedii.

În luna ianuarie, în aceeași zi în care SUA semnau Tratatul Spațial, trei astronauți americani au fost uciși într-un incendiu izbucnit în timpul unor teste desfășurate la sol. Gus Grissom, Ed White și Roger Chaffee au pierit în interiorul capsulei Apollo 1, cu o lună înainte de data la care era planificată lansarea.

Între timp, liderul sovietic Leonid Brejnev, care ajunsese la putere cu trei ani înainte, voia să marcheze în mod festiv împlinirea a 50 de ani de la Revoluția Bolșevică din mai 1917.

Pentru asta, inginerii sovietici au conceput un plan de lansare a două nave spațiale: Soiuz 1, cu cosmonautul Vladimir Komarov, urmat de Soiuz 2, cu doi cosmonauți.

Cele două nave trebuiau să se întâlnească, să andocheze și să facă schimb de echipaj printr-o procedură denumită AEV, (activitate extravehiculară), după care urmau să se întoarcă în siguranță acasă.

Probleme mari, mușamalizate de KGB

Misiunea Soiuz fusese concepută pentru a fi folosită în cadrul explorărilor lunare ulterioare. Pe parcurs, inginerii care lucrau la Soiuz 1 au întâmpinat o sumedenie de probleme.

În primul rând, trapa era mult prea mică pentru a face loc unui cosmonaut în costum spațial în cadrul AEV. În total, echipele care inspectau navele au descoperit 203 probleme, care au fost detaliate într-un raport de zece pagini.

Cel puțin 50 de ingineri au contribuit la redactarea documentului. Însă nimeni nu voia să-l alerteze pe Brejnev, deoarece mesagerul veștilor negative ar fi fost pus într-o lumină proastă.

Solicitarea unei amânări ar fi însemnat recunoașterea faptului că Uniunea Sovietică nu se ridica la nivelul provocării. În cadrul grupului de cosmonauți, Vladimir Komarov era prieten cu celebrul Iuri Gagarin, primul om care ajunsese în spațiu.

Cei doi bărbați și familiile lor își petreceau împreună puținul timp liber, mergând uneori în expediții de vânătoare. Potrivit unei relatări detaliate din biografia „Omul Stelelor: Adevărul din spatele legendei lui Iuri Gagarin”, scrisă de Jamie Doran și Piers Bizony, Komarov își exprimase îndoielile privitoare la misiune:

„Nu mă voi întoarce din zborul acesta”, ar fi spus Komarov.

Cartea „Omul Stelelor”, bazată pe documente ale KGB și pe relatări din ziarul Pravda, controlat de stat, sugerează că însuși Gagarin era autorul raportului de zece pagini, deși acest document nu mai există în ziua de azi.

Potrivit acestei versiuni, Gagarin a înaintat documentul responsabilului său din KGB. Documentul a fost dat mai departe pe lanțul ierarhic, până când a fost oprit. Drept „răsplată” pentru că semnalase problemele, agentul KGB a fost detașat într-un post îndepărtat.

Vladimir Komarov se îmbarcă în misiunea finală

Așadar, pe 23 aprilie 1967, plin de resemnare, Vladimir Komarov s-a îmbarcat pe nava Soiuz 1. Colegii săi cosmonauți au încercat să-l înveselească cu un cântec.

Se pare că Gagarin a apărut la momentul îmbarcării, stârnind rumoare. Poate că prezența sa era o ultimă încercare de a-și salva prietenul.

Problemele au început chiar de la decolare. Unul dintre panourile solare ale navei s-a defectat, reducând forța de propulsie și afectând echipamentul de navigare.

Sistemul termic de control a încetat să funcționeze, comunicarea cu baza s-a întrerupt, iar Vladimir Komarov a pierdut controlul asupra navei. La bază, comandanții au decis să oprească lansarea Soiuz 2 și să încerce să-l aducă pe Komarov înapoi pe Pământ.

Timp de cinci ore, Vladimir Komarov s-a învârtit în jurul Pământului, încercând să navigheze spre casă cu echipamentul defect și comunicare intermitentă cu baza. Stațiile de ascultare americane au recepționat apelurile sale disperate, în cadrul cărora cosmonautul înjura furios.

Ultimele momente ale lui Vladimir Komarov

În timpul celei de-a 19-a rotiri, Vladimir Komarov a reușit să aprindă propulsoarele și să reintre în atmosfera Pământului, însă unghiul navei nu era cel corect. Pe măsură ce nava cobora, parașutele au rămas închise.

Pe 24 aprilie, la ora 7:00, Soiuz 1 s-a prăbușit pe Pământ în zona de stepă de lângă Orenberg. Impactul a avut forța unui meteorit de 2.8 tone. Vladimir Komarov a murit pe loc. Avea 40 de ani.

Din navă și cadavrul său au rămas doar bucăți contorsionate de metal și rămășițe incinerate. Gagarin a fost profund marcat de moartea prietenului său și a acordat un interviu riscant ziarului Pravda, criticând misiunea.

Un an mai târziu, eroul național a murit după ce s-a prăbușit cu un avion de vânătoare în cadrul unui zbor de rutină. Vladimir Komarov a fost onorat cu funeralii naționale la Moscova, iar cenușa sa a fost depusă în necropola zidului Kremlinului, din Piața Roșie.

Astronauții americani au cerut guvernului sovietic să permită ca un reprezentant al SUA să participe la funeralii, însă au fost refuzați. Vladimir Komarov a primit postmortem al doilea Ordin al lui Lenin, precum și Ordinul Erou al Uniunii Sovietice.

Moartea sa este o amintire tristă a Cursei Spațiale din timpul Războiului Rece.

Vladimir Komarov nu este singurul astronaut care a pierit în timpul unei misiuni. Descoperă tragica poveste a Misiunii Soiuz 11 și a singurilor oameni care au murit în spațiu. Apoi, află mai multe despre misterul nedezlegat al cosmonauților sovietici pierduți în spațiul cosmic.