Viermi, gărgărițe și rădăcini: Ce am putea mânca dacă am supraviețui holocaustului nuclear?

Războiul din Ucraina a evidențiat relațiile tensionate dintre Statele Unite ale Americii și Rusia. Cele două țări au declarat că nu doresc să intre într-o confruntare una cu cealaltă, deoarece asta ar însemna începutul celui de-al treilea război mondial și ar pune în pericol întreaga lume dacă și-ar folosi întregul arsenal nuclear.

Pentru a pune în perspectivă scenariul cel mai pesimist, cercetătorii de la Penn State University din SUA au publicat un raport privind posibilele soluții alimentare pentru supraviețuitorii unei catastrofe globale de o asemenea amploare.

Studiul estimează că, dacă ambele țări și-ar lansa toate focoasele nucleare, cerul ar fi acoperit cu peste 165 de milioane de tone de praf, reducând radiațiile solare și precipitațiile timp de mai mulți ani.

Modelele studiate arată că efectele devastatoare pe care un astfel de eveniment l-ar putea avea asupra sistemelor agricole ale lumii ar dura mai mult de 15 ani.

Cercetătorii cred că permafrostul – un strat de sol înghețat permanent prezent în regiunile foarte reci sau periglaciare – ar acoperi cea mai mare parte a Americii de Nord, Europei și Asiei, iar precipitațiile din Amazon s-ar putea reduce cu 90%. Doar zonele mai apropiate de ecuator, unde variațiile de temperatură sunt mai mici, ar permite cultivarea anumitor specii.

„Dacă vrem să avem vreo speranță să hrănim populația lumii într-un astfel de scenariu, trebuie găsite noi culturi, rezistente la soare, la secetă și la frig, precum și mai multe surse de rezerve de hrană”, se arată în raport.

Safou.
Fructul pomului din specia Dacryodes edulis (denumit și pruna africană). Acest copac crește cu precădere în pădurile tropicale umede, la umbră. Foto: Wikimedia

De la gărgărița palmierului la rădăcină de manioc

Echipa condusă de Daniel Winstead, tehnolog de cercetare, și Michael Jacobson, profesor de silvicultură, a întocmit o listă cu 247 de plante sălbatice comestibile. Dintre acestea, au fost alese 33 care ar putea servi drept hrană în anii care ar urma atacurilor nucleare.

Printre alegerile făcute se numără gărgărița de palmier, o larvă bogată în grăsimi și proteine care poate fi folosită pentru a face pâine și supe. Printre alte opțiuni se numără konjac, rădăcina de manioc, ciupercile de stridii sălbatice, safou, un fruct cunoscut sub numele de prună africană, și bledos, o legumă consumată pe scară largă în Africa.

Cercetătorii au întocmit, de asemenea, o listă de alimente care pot fi recoltate în siguranță după un atac nuclear, inclusiv fructe de palmier și de tamarin, semințe de acacia, viermi de mopane, igname – un tubercul popular în Insulele Canare – și enset, o plantă erbacee cunoscută și drept banana falsă sau pseudo-banana.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu