Viața excentrică și moartea misterioasă a astronomului danez Tycho Brahe

Tycho Brahe a fost un nobil danez din secolul al XVI-lea a cărui pasiune pentru astronomie a dus la descoperiri incredibile, care au pus bazele dezvoltării astrofizicii moderne.

Deși realizările asistentului lui Brahe, Johannes Kepler, au lăsat o moștenire mai profundă în acest domeniu, trebuie menționat că activitatea lui Kepler s-a bazat pe orientările lui Brahe.

Brahe purtând Ordinul Elefantului, o importantă distincție daneză. Foto: Wikimedia

Brahe a efectuat observațiile sale astronomice fără telescop (telescopul de refracție a fost inventat de Kepler), iar rezultatele sale au fost uimitor de exacte.

Deși inițial a urmat o carieră în alchimie medicală și medicină botanică, după ce a observat prima supernovă descoperită vreodată de un astronom, Brahe a ales să-și dedice viața astronomiei.

În iarna anului 1572, a observat o stea excepțional de strălucitoare care a apărut în constelația Cassiopeia. Până la acel moment, astronomii fuseseră de acord că universul de dincolo de orbita Lunii este constant și neschimbător.

Brahe și-a dat seama că acest lucru era fundamental greșit, întrucât văzuse o stea care părea să fi apărut de nicăieri. Descoperirea s-a transformat într-o obsesie pentru observarea corpurilor cerești.

Portretul lui Tycho Brahe (de Jacques de Gheyn, 1856) încadrat de blazoanele familiei. Foto: Wikimedia

Totuși, în ciuda faptului că era un savant foarte bun și un căutător neobosit de noi cunoștințe, nu și-a petrecut viața în liniștea biroului sau a bibliotecii. Dimpotrivă, viața lui a fost plină de aventuri și excentricități.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

În timp ce studia la Universitatea din Rostock, Brahe a intrat într-o discuție aprigă cu Manderup Parsberg, vărul și colegul său de studii. Istoricii contemporani nu sunt siguri în legătură cu subiectul care a stârnit cearta, dar mulți cred că a început cu o dispută asupra unei formule matematice.

Brahe și Parsberg nu au putut rezolva situația verbal, așa că au organizat un duel cu săbii în timpul căruia Brahe s-a ales cu o cicatrice pe frunte și și-a pierdut o parte din nas.

Drept urmare, și-a construit o proteză pentru nas pe care a purtat-o la ocazii sociale pentru tot restul vieții. Un mit popular susținea că proteza era făcută din cupru, argint și aur.

Un nas artificial de felul celui purtat de Tycho Brahe. Foto: Wikimedia

La sfârșitul anilor 1570, realizările astronomice ale lui Brahe au fost lăudate de regele Danemarcei, Frederic al II-lea. Acesta a decis să-l onoreze pe Brahe oferindu-i o mică insulă – Hven – și o sumă enormă pentru a înființa un observator astronomic de ultimă generație.

După ce a devenit stăpân pe Hven, Brahe le-a impus locuitorilor impozite extrem de mari și i-a obligat să construiască un castel grandios pe care l-a numit Uraniborg, în onoarea Uraniei, muza astronomiei.

Uraniborg a fost inspirat de arhitectura Renașterii italiene și dotat cu un observator subteran, o tiparniță și un laborator în care Brahe efectua experimente alchimice.

Castelul era un loc în care Brahe găzduia petreceri fastuoase și extravagante: saltimbancul său de curte era un pitic pe nume Jepp, care trebuia să stea toată seara sub masa din sala principală.

Cadranul mural de la Uraniborg al lui Tycho Brahe. Foto: Wikimedia

În plus, curtea castelului era plină cu diferite animale – printre care elani, căprioare și exemplare de specii rare de păsări – și se dusese vestea că Brahe și invitații săi le dădeau alcool și animalelor.

Viața excentrică a lui Brahe s-a sfârșit abrupt și misterios în 1601, chiar în timpul unei asemenea petreceri. Însă petrecerea în cauză a avut loc la Praga, unde Brahe fusese forțat să fugă în 1597, după ce inițiase o ceartă cu Christian al IV-ea, noul rege danez.

Brahe s-a prăbușit la petrecere și, 11 zile mai târziu, a murit în chinuri groaznice. Medicii care au efectuat autopsia nu au putut stabili cauza decesului.

Trupul lui Brahe a fost exhumat în 1901 pentru a determina cauza morții, iar cu această ocazie s-a constatat că rămășițele conțineau urme de mercur.

Gravură ce înfățișează observatorul subteran Stjerneborg al lui Tycho Brahe. Foto: Wikimedia

Acest fapt a dus la formarea a două teorii: fie Brahe a ingerat accidental o doză letală de mercur în timpul unuia dintre experimentele sale alchimice, fie a fost ucis de celebrul său asistent, Johannes Kepler.

Unii istorici au sugerat că Kepler ar fi putut să-l ucidă pe Brahe pentru a-i folosi descoperirile la formarea propriilor teorii, deoarece, într-adevăr, Kepler a conceput celebrele sale trei legi ale mișcării planetare consultând scrierile lui Brahe.

Posibilitatea ca Johannes Kepler să fi fost un criminal a provocat dezbateri aprinsă în rândul astronomilor și istoricilor, astfel încât corpul lui Brahe a fost exhumat din nou în 2010.

De această dată, oamenii de știință cehi au stabilit că mercurul din rămășițele lui nu se găsea în doză letală, și au ajuns la concluzia că astronomul a murit din cauza unei infecții a vezicii urinare.

Cercetătorii au examinat, de asemenea, proteza nazală îngropată cu corpul și au ajuns la concluzia că acesta era de fapt din alamă. Descoperirile au aruncat o lumină nouă asupra vieții excentrice a lui Tycho Brahe și au lăsat imaculat numele lui Kepler.

Ca să știi mai mult

Cartea dedicată de Rodney Castleden „inventatorilor din trecut, prezent și viitor” este un omagiu adus imaginației creatoare a omului și un îndemn la cunoașterea și aplicarea în beneficiul societății a tuturor marilor descoperiri ale minții omenești. Autorul prezintă în ordine cronologică o selecție fascinantă de peste 250 de invenții (și de topuri ale lor), menționând numele autorilor – când se cunosc – , conjunctura economico-socială a momentului, problemele pe care inventatorii încercau să le rezolve, importanța pentru contemporaneitate și felul în care fiecare dintre ele a avut darul de a schimba lumea.

Comandă cartea „Invenții care au schimbat lumea. De la roată la mașina de calcul” pe Cărturești, Elefant sau Libris.


Distribuie:

Citește în continuare

Lasă un comentariu