V Zburător, avionul în formă de bumerang al companiei KLM

Când o companie aeriană și una dintre cele mai prestigioase universități tehnice din lume își unesc eforturile pentru a crea un avion nou, putem fi siguri că va apărea ceva uimitor din toate punctele de vedere.

Estetica, funcționalitatea și durabilitatea sunt principii care apar natural atunci când vorbim despre Flying V („V Zburător”), avionul în formă de bumerang al KLM, care este deja o realitate… în fază de proiect.

Foto: Universitatea de Tehnologie din Delft

Într-adevăr, după cum se poate vedea în imagini, aripile nu sunt prinse de corpul central al aeronavei, ci mai degrabă fac parte din fuzelaj în ansamblu, un fel de bumerang cu motoare deasupra și care conține scaune pentru pasageri de-a lungul întregului corp.

Această creație, un proiect comun al Universității de Tehnologie din Delft și al KLM, pare să promită o revoluție în aeronautică. Privit cu mai multă atenție, are logică.

Având această formă de „V”, avionul distribuie întreaga greutate a încărcăturii, a structurii și a pasagerilor în interiorul aripilor, de aceea are nevoie de mult mai puțin material structural.

Foto: Universitatea de Tehnologie din Delft

Unul dintre avantajele acestui model este că ar putea fi construit folosind tehnologia deja existentă și ar putea funcționa perfect în aeroporturile de astăzi: nu este cât un Airbus A350, dar are aceeași anvergură.

Ar putea transporta aproximativ 314 de pasageri (cam cât A350) și aceeași cantitate de marfă, 160 de metri cubi. Desigur, design-ul habitaclului nu va semăna cu nimic din ceea ce știm.

Scaunele vor fi eșalonate astfel încât toți pasagerii să poată privi spre partea frontală a avionului, deși se deschide și posibilitatea unor scenarii diferite, cu un aspect în stil de tren, cu o masă în mijloc, sau cu paturi pliabile în spațiile cele mai restrânse, de lângă marginile aripilor.

V Zburător ar putea permite poziționarea scaunelor ca în tren. Foto: iStock

În prezent, sunt testate modelele de simulare (machete de câțiva metri) pentru a vedea cu adevărat cum s-ar comporta în aer. Flying V are multe elemente de la Airbus A220, un avion pentru zboruri regionale, de la care ia ca model cabina, concepută pentru doi piloți.

Puntea piloților se ridică la 40 de centimetri peste puntea pasagerilor, pentru a putea adăposti roata din față a avionului.

Cabina piloților are patru ferestre mari, pentru a vedea întreaga pistă, și încă mai rămâne loc pentru un radar meteorologic montat în „nasul” avionului.

Foto: Universitatea de Tehnologie din Delft

Un alt lucru cu adevărat important este faptul că, datorită formei sale, are o suprafață mai mică, deci exercită o rezistență aerodinamică mai mică. Ce înseamna acest lucru?

Ei bine, avionul are nevoie de un volum de combustibil cu 20% mai mic decât este necesar pentru un Airbus A350 pentru a parcurge aceeași distanță.

Prea frumos ca să fie adevărat?

Din nefericire pentru Flying V, după cum menționează Ars Technica, este probabil ca proiectul să eșueze, așa cum au eșuat și celelalte modele de aeronave cu aripi integrate în fuzelaj pe care le-am văzut de-a lungul anilor.

Motivul este același: avioanele trebuie să se încline spre stânga și spre dreapta în timp ce schimbă direcția de deplasare.

Acest lucru nu reprezintă o problemă mare într-un design convențional, în care pasagerii nu sunt niciodată prea departe de axa centrală a avionului. Dar, pe măsură ce te îndepărtezi de această axă, efectul devine mult mai pronunțat.

Acestea fiind spuse, este ușor să fii negativist. În final, doar timpul și tehnologia își vor spune cuvântul cu privire la viabilitatea acestui model.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu