După ce au scanat o zonă din Elveția în căutarea artefactelor arheologice, cercetătorii au descoperit un vârf de săgeată făcut din meteorit.
Autorii au spus că au căutat prin colecțiile arheologice din jurul lacului Biel, acolo unde au dat peste vârful proiectilului. Cântărind 2,9 grame și măsurând 39,3 milimetri în lungime, vârful săgeții a fost urmărit până la o așezare din Epoca Bronzului numită Mörigen, ce a existat între anii 900 și 800 î.Hr.
Natura meteoritică a fierului a fost confirmată de prezența izotopilor de aluminiu-26, care sunt prezenți numai în obiectele care provin dincolo de atmosfera Pământului. Un aliaj special de fier și nichel care apare numai în meteoriți a fost de asemenea detectat în vârful săgeții.
Un vârf de săgeată făcut din meteorit a fost găsit în Elveția
Pe obiect au fost găsite reziduuri lăsate în urmă de un adeziv antic, cel mai probabil gudron de mesteacăn, ceea ce indică faptul că acest vârf de săgeată făcut din meteorit a fost probabil atașat la o coadă la un moment dat. Nu este clar, însă, dacă arma a fost folosită pentru vânătoare sau în luptă.
Având în vedere că Mörigen este situat la mai puțin de 8 kilometri de locul căderii meteoritului Twannberg, această rocă spațială ar părea candidatul evident ca sursă a fierului folosit în vârful săgeții. Cu toate acestea, după analizarea relicvei, autorii studiului au descoperit că concentrațiile de nichel și germaniu nu se potriveau cu cele ale meteoritului Twannberg.
Cum a fost identificată sursa metalului folosit la săgeată?
La o examinare mai atentă, ei au stabilit că arma a fost forjată dintr-un tip de rocă spațială numită meteorit IAB, în timp ce compoziția minerală sugerează că obiectul ceresc avea o masă pre-atmosferică de cel puțin două tone, indică IFLScience.
„Printre meteoriții IAB mari din Europa, trei au o compoziție chimică compatibilă cu vârful săgeții Mörigen: Bohumilitz (Republica Cehă), Retuerte de Bullaque (Spania) și Kaalijarv (Estonia)”, scriu autorii studiului. Dintre aceștia, doar cel din urmă a căzut în timpul epocii bronzului, făcându-l cel mai probabil candidat pentru sursa vârfului săgeții.
Estimat că s-ar fi prăbușit între anii 1870 și 1440 î.Hr., meteoritul Kaalijarv ar fi fost cunoscut de populațiile locale de-a lungul acestei perioade istorice, iar fragmentele de rocă ar fi putut fi distribuite printre alte comunități. Având în vedere că Mörigen se află la aproximativ 1.600 de kilometri de Kaalijarv, cercetătorii spun că descoperirea lor „demonstrează că meteoriții de fier au fost folosiți și comercializați până în anul 800 î.Hr. (sau mai devreme) în Europa Centrală”.
Studiul este publicat în The Journal of Archaeological Science.