Un operator amator de radio a auzit semnalul SOS de pe Titanic, însă nimeni nu l-a crezut

Atunci când Titanicul a lovit un aisberg în timp ce traversa Atlanticul, în 1912, telegrafiștii au trimis cu disperare apeluri de urgență în speranța că cineva, undeva, le poate auzi. Printre primii care au răspuns la semnalul SOS de pe Titanic a fost un operator amator de radio de la aproximativ 4.800 km distanță, în sudul Țării Galilor.

Arthur Moore, autodidact, a primit semnalul la stația sa de acasă din Blackwood, din ținutul Caerphilly. El s-a îndreptat imediat la secția de poliție locală, dar a fost întâmpinat cu scepticism.

Deși Moore nu a putut face nimic pentru a-i ajuta pe cei de la bordul Titanicului, el a ajuns să creeze o formă timpurie de tehnologie sonar care a ajutat la descoperirea locului epavei zeci de ani mai târziu. „Artie”, așa cum era cunoscut de către localnici, ajunsese deja pe prima pagină a ziarelor datorită echipamentului său radio cu un an înainte de scufundarea Titanicului.

În 1911, Moore a interceptat declarația de război a Guvernului italian asupra Libiei, o realizare care l-a adus pe prima pagină a ziarului tabloid britanic Daily Sketch.

Povestea lui Arthur Moore

Născut în 1887, Artie și fratele său au preluat conducerea unei mori de la tatăl lor și au fost antreprenori și pionieri. Lyn Pask, președintele societății de istorie din Blackwood, a spus că frații dețin „unele dintre cele mai vechi mașini din regiunea Gwent”, au dezvoltat mașinării pentru fermierii locali și i-au oferit zonei primul acces la energie electrică prin încărcarea bateriilor de la generatorul creat ei, alimentat de o moară de apă.

Dar dragostea lui Artie pentru inginerie a apărut printr-o tragedie, după ce și-a pierdut un picior într-un accident la moară în tinerețe. Acest lucru i-a inspirat prima invenție, o contragreutate pe bicicletă care i-a permis să meargă împingând cu singurul său picior bun, relatează BBC.

Macheta sa la scară a unei locomotive cu abur făcută la strungul de la moară a câștigat un concurs. Premiul său a fost o carte numită „Perspective moderne ale magnetismului și electricității”, care i-a stârnit interesul pentru radiotelegrafie.

Pasionatul de radio Billy Crofts, care acum locuiește în Londra, dar provine din Llantrisant, a spus că la acea vreme Artie era privit drept un ciudat. „A înșirat toate aceste antene făcute din fire subțiri de sârmă de cupru de la moara Gelligroes peste râul Sirhowy din apropiere și le-a agățat între copacii de pe versantul dealului până la un hambar vechi”, a spus Crofts.

Prin urmare, a explicat el, Artie putea primi mesaje radio de la o distanță mai mare decât ar fi putut sau chiar ar fi visat oricine altcineva. „Oamenii au crezut că este nebun și interceptarea de semnale prin bucăți de sârmă era ceva asemănător cu psihologia paranormală”, povestește Crofts.

Semnalul SOS de pe Titanic, recepționat de un operator amator de radio

Aceasta a fost și reacția poliției din Caerphilly, atunci când la primele ore ale zilei de 15 aprilie 1912, Artie a pedalat la stație pentru a raporta semnalul SOS de pe Titanic. „Sigur că da. O să aruncăm o privire. Acum du-te înapoi la somn”, ar fi râs de el polițiștii.

Însă, spune Pask, în afara Țării Galilor, Artie a fost luat foarte în serios. „Destul de curând, au apărut articole în ziare și au coroborat fiecare detaliu din ceea ce Artie îi spusese poliției, chiar și până la utilizarea de către Titanic a semnalului de ajutor SOS recent adoptat”, a spus el.

„În Blackwood s-ar putea să fi fost considerată magie neagră, dar pentru cei care au știut și au înțeles, telegrafia fără fir era internetul vremii”, continuă Pask. El a mai a spus că „strălucirea” lui Artie a fost observată curând de unii „oameni extrem de importanți”.

Invențiile lui Artie

Printre ei se număra Guglielmo Marconi, un inventator din domeniul radiotelegrafiei. El a prezis inițial că semnalele radio ar putea ajunge până la 3.200 km distanță, dar Artie le primise de la peste 4.800 km.

În mai puțin de un an, Marconi l-a angajat pe amator la compania sa de telegraf. În calitate de ucenic al lui Marconi, Artie a proiectat primele comunicații care puteau lega Marea Britanie și Insulele Falkland în timpul Primului Război Mondial.

În cel de-al Doilea Război Mondial, el a fost pionierul unei forme timpurii de sonar, o tehnică care folosește sunetul pentru a naviga, a măsura distanțe și a comunica cu obiectele din apă. Acest lucru a ajutat la ghidarea navelor Aliate în jurul submarinelor germane din Atlanticul de Nord.

Invenția lui Artie a ajutat, aproape un secol mai târziu, la depistarea epavei

Artie s-a retras în Jamaica în 1947, dar la scurt timp după aceea a făcut leucemie și s-a întors la Bristol pentru tratament, unde a murit cu un an mai târziu.

În 1985, la 73 de ani după ce radioul său a preluat semnalul SOS de pe Titanic, tehnologia sonarului creată de el a fost folosită pentru a descoperi locul final de odihnă al navei de pe fundul mării Atlanticului.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu