Un meteorit misterios din Siberia conține un cristal care „n-ar trebui să existe” în natură

Cu toată știința adunată de omenire de-a lungul secolelor și oricât de mult ar fi crescut înțelegerea noastră privind universul, savanții încă descoperă, din când în când, lucruri care îi surprind total.

Cu câțiva ani în urmă a fost descoperită o bucată mică dintr-un mineral care, după estimarea astrofizicienilor, a fost creat la scurt timp după Sistemul Solar, cu circa 4.5 miliarde de ani în urmă.

Eșantion mic, de aproximativ trei milimetri, de meteorit purtător de hatîrkită descoperit în colecția de minerale de la Museo di Storia Naturale din Florența, Italia. La 1 ianuarie 2009, Paul Steinhardt a descoperit primele dovezi ale prezenței în natură a unui cvasicristal. Eșantionul este montat pe o bucată de argilă în formă de piramidă lângă o monedă de cinci eurocenți pentru a ilustra dimensiunea acestuia. Foto: Wikimedia

Mineralul a fost adus pe Pământ de meteoritul Hatîrka, un pietroi spațial care a căzut în estul Siberiei. Dar nu vârsta mineralului este extraordinară, ci structura sa, potrivit Ancient Origins.

Structura sa atomică nu a mai fost întâlnită în natură, deși a fost creată în condiții de laborator. Este numit cvasicristal (aproape cristal), fiindcă din exterior seamănă cu un cristal, însă interiorul este cu totul deosebit.

Un cristal este… cristal deoarece atomii săi sunt dispuși în structuri foarte regulate și previzibile, ca niște zăbrele, și aceste structuri se repetă.

Pe de altă parte, acest cvasicristal avea zăbrelele ordonate, însă nu erau solide și identice. În schimb, erau dispuse într-o varietate de configurații, lucru imposibil la o substanță naturală așa cum înțelegem noi știința.

Meteoritul Canyon Diablo. Foto: Wikimedia

Mulți savanți se îndoiesc că astfel de cvasicristale pot fi găsite în natură, deși au fost create cu succes în laboratoare de la începutul anilor ’60. Însă Paul Steinhardt, specialist în fizică teoretică la Universitatea Princeton, nu se numără printre acești savanți.

El este cel care a găsit mostra și a studiat-o. El și echipa lui au studiat îndelung mineralul și au încercat să-și dea seama cum s-ar fi putut forma pe Pământ. În cele din urmă, au tras concluzia că mineralul provine din afara planetei noastre.

International Business Times a relatat că, potrivit lui Boris Șustov, șeful Institutului de Astronomie de la Academia Rusă de Științe, nu este ceva neobișnuit să găsești minerale noi încrustate în meteoriți, deoarece aceștia nu se formează în aceleași condiții precum mineralele de pe Pământ.

Echipa lui Steinhardt este de acord, deoarece rezultatele cercetărilor echipei arată că formarea acestui cvasicristal neobișnuit ar putea avea loc numai în condiții astrofizice.

Videoclipul următor explică deosebirea dintre cristale și cvasicristale.

Abonează-te la canalul Incredibilia:

Echipa a descoperit că în acest mineral nou era încrustat altul, cunoscut și se numește stișovit (numit după fizicianul rus Serghei Stișov). Stișovitul provine din meteoriți și era dispus de jur împrejurul cvasicristalelor.

Ambele minerale trebuie să fi fost create cam în același timp, în cadrul unui proces de mare presiune derulat în meteorit înainte de a ajunge pe Pământ.

O altă dovadă esențială că cvasicristalul nu s-a format pe Pământ este că proporția de izotopi de oxigen descoperită în mineral nu se potrivește cu nicio astfel de proporție întâlnită pe Pământ.

„Această descoperire este o dovadă importantă că cvasicristalele se pot forma în natură în condiții astrofizice și ne arată că materia aflată în această fază poate rămâne stabilă pentru miliarde de ani”, afirmă Steinhardt.

Meteoritul Murnpeowie. Acest meteorit spectaculos, din fier, cu greutatea de 1.143 de kilograme, a fost descoperit în sudul Australiei în 1909. Foto: Wikimedia

Echipa lui Steinhardt a fost în Siberia ca să găsească alte mostre pe care să le studieze și membrii echipei au reușit să obțină mostre noi de meteorit. Chiar și în cazul mostrelor noi, este foarte dificil să găsești cvasicristalul, fiindcă este foarte mic.

În cele din urmă, membrii echipei au găsit două astfel de cvasicristale, al doilea fiind descoperit la cinci ani după ce s-a început analiza mostrelor obținute. Toate cele trei cvasicristale descoperite aveau structuri moleculare unice.

Și alte echipe de savanți studiază bucăți din meteoritul Hatîrka, în scopuri diferite. Chi Ma, directorul complexului analitic al diviziei de Științe Geologice și Planetare de la Caltech, conduce o altă echipă care studiază mostrele pentru a găsi minerale noi provenite din spațiu.

Ma și echipa lui au primit recunoaștere pentru descoperirea a circa 7% din toate mineralele noi care au fost descoperite în meteoriții din jurul lumii. De fapt, echipa a descoperit 35 de minerale necunoscute, provenite din același meteorit.

Eșantion de cvasicristal fabricat de laborator. Foto: stanford.edu

Unul dintre motivele pentru care această rocă este sursa atâtor descoperiri este faptul că conține o cantitate mare de aluminiu creat pe cale naturală, care nu s-a oxidat – este primul astfel de meteorit descoperit vreodată.

Toate cele trei cvasicristale descoperite de Steinhardt și echipa lui sunt un amestec de aluminiu, fier și cupru.

Dacă există vreo învățătură pe care trebuie s-o deducem din aceste descoperiri, mai ales în privința cristalului din meteorit, este aceea că universul este mult mai divers decât credeam și că ceea ce noi numim „legile științei” sau „legile naturii” s-ar putea aplica numai pe micuța noastră planetă.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Un comentariu la „Un meteorit misterios din Siberia conține un cristal care „n-ar trebui să existe” în natură”

Lasă un comentariu