Un entomolog susține că pe Marte există șerpi și gândaci și prezintă „dovada”

Căutarea de dovezi privind existența vieții pe Marte – fie sub formă de fosile, fie ca entități încă vii – capătă un ritm accelerat. Acest obiectiv a fost inclus în declarațiile NASA privind viitoarele misiuni pe Marte.

Însă un savant, profesor universitar cu o carieră de 45 de ani, afirmă că deja am descoperit viață pe Marte – și nu sub formă de microbi, ci sub forma unor gândaci foarte mari. Entomologul William Romoser, de la Universitatea din Ohio, și-a petrecut câțiva ani studiind fotografii realizate de modulele de pe Marte și făcute publice de NASA de-a lungul timpului.

Foto: NASA / William Romoser

Romoser spune că multe fotografii înfățișează structuri care arată exact ca niște insecte care stau printre stânci – atât fosile, cât și ființe vii, potrivit Sci News. Bărbatul a văzut chiar și câteva forme care arată ca niște șerpi.

Conform lui Romoser, aceste dovezi sunt un motiv suficient pentru a declanșa investigații suplimentare. Bărbatul și-a prezentat descoperirile, care nu au fost încă analizate și recenzate de comunitatea științifică, la întâlnirea anuală a Societății Americane de Entomologie din Saint Louis.

„A existat și încă există viață pe Marte. Se pare că există diversitate în rândul faunei asemănătoare cu insectele de pe Marte, care au multe trăsături similare cu insectele de pe Terra care sunt considerate specimene avansate – de exemplu, prezența aripilor, flexarea aripilor, zborul și planarea cu agilitate și diferite elemente structurate la picioare”, susține Romoser.

Fotografiile realizate de modulele de pe Marte – mai ales cele făcute de Curiosity, care este singurul modul activ după ce Opportunity a avut o soartă tristă din cauza unei uriașe furtuni de nisip de anul trecut (este considerat „mort”) – sunt distribuite publicului cu regularitate.

Oricine le poate studia pentru a încerca să înțeleagă istoria planetei.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Cap, torace, aripă, abdomen

Foto: NASA / William Romoser

În aceste fotografii, Romoser a văzut gândaci. El spune că multe fotografii conțin dovezi legate de existența unor insecte – carapace, picioare, aripi, antene și corpuri segmentate care par a se distinge de mediul înconjurător, conform Science Alert.

Romoser a analizat cu atenție fiecare fotografie, alegându-le pe acelea care conțin formele cele mai asemănătoare cu insectele. Criteriile includ deosebirea evidentă de rocile din jur, claritate și simetrie, segmentare, rămășițe scheletice și grupări de mai mult de o singură formă.

Bărbatul consideră că anumite posturi, mișcarea sau zborul, interacțiunea cu alte forme și ochii strălucitori sunt dovezi că insectele și șarpele ar putea fi vii.

„După ce imaginea clară a unei forme a fost identificată și descrisă, aceasta ne-a facilitat recunoașterea altor imagini, mai puțin clare dar nu mai puțin valide, ale aceleiași forme de bază”, spune Romoser.

Forme asemănătoare reptilelor: (A) vedere frontală a unei fosile asemănătoare cu reptilele, comparată cu un „șarpe de pe Terra” (1) vedere frontală a fosilelor (încercuite); (2) vedere frontală extinsă asupra fosilelor; (3) simetrie evidențiată prin trasarea unei linii pe centru; (4) ochii și deschiderea gurii; (5) structuri bilaterale indicate prin puncte; (6) deschiderea gurii, mare, completă; (7) sunt indicați ochii, structurile punctate laterale și gura mare, capabilă să se deschidă; (8) vedere frontală a capului de șarpe regal comun; (9) Șarpele regal cu ochi și structuri bilaterale încercuite. Foto: NASA / William Romoser

Dar mai există și o altă posibilitate: că lucrurile identificate de Romoser drept insecte sunt pur și simplu… roci. Oamenii care se uită la fotografii de pe Marte se confruntă cu un fenomen bine documentat istoric, numit pareidolia.

Fenomenul se referă la faptul de a privi o imagine și de a crede că vezi altceva – acel moment când mintea umană, căutând semnificația în niște date lipsite de sens, vede un lucru care, de fapt, nu se află acolo.

Poate că vezi o față într-un ștecher. Sau o față într-un peisaj (de obicei, este vorba de fețe, deoarece percepția feței este foarte importantă pentru oameni ca ființe sociale). Sau o față pe Marte, așa cum s-a întâmplat în cazul fotografiei celebre a unei regiuni numite Cydonia, imagine realizată în 1976.

Au mai existat fenomene precum Bigfoot de pe Marte, ghiuleaua de pe Marte, femeia războinică de pe Marte și „zeul asirian” de pe Marte. Toate s-au dovedit a fi niște roci marțiene cât se poate de obișnuite.

Insecte surprinse în zbor: (A) cel puțin două creaturi zburând una lângă cealaltă; (B, C, D) insecte zburând, cu cerul în fundal, cu dovezi privind bătăile aripilor (puncte luminoase în jurul punctelor negre); (E) un specimen precum o insectă („albină”) ce pare să fi zburat spre o gaură din sol; (F) două insecte ce contrastează cu cerul în timpul zborului. Toate explicațiile îi aparțin lui Romoser. Foto: NASA / William Romoser

Trimitem misiuni pe Marte din anii ’60, inclusiv patru module și cinci landere, și, până acum, niciun savant nu a confirmat faptul că pe Marte ar fi fost văzute insecte.

Așa că este foarte posibil ca Romoser, care a lucrat ca profesor de entomologie timp de peste patru decenii și a cărui percepție este, poate, mai condiționată decât a unui om obișnuit, să aibă de-a face cu un episod de pareidolia legat de insecte.

Indiferent dacă Romoser se înșeală sau nu, s-ar putea să nu fim nevoiți să așteptăm prea mult până când vom primi un răspuns. Misiunea Mars 2020, echipată cu echipamente mai avansate decât cele de pe Curiosity, va fi lansată anul viitor și va ajunge pe Marte la începutul lui 2021.

O parte a misiunii sale va fi căutarea de forme de viață pe Marte. Dacă gândacii chiar există, poate că Mars 2020 îi va găsi. Între timp, Romoser ne cere să ne uităm mai atent la fotografii.

„Nicio imagine nu dovedește nimic în sine, însă cred că întregul mozaic este convingător. Cred că cercetările acestea trebuie să poată fi replicate și coroborate. Este clar faptul că fotografiile trebuie studiate în continuare”, scrie Romoser în prezentarea lucrării sale.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

Lasă un comentariu