Uciderea lui Gheorghi Markov cu umbrela cu otravă, cel mai ciudat asasinat din Războiul Rece

La 11 septembrie 1978, Gheorghi Markov, un scriitor originar din Bulgaria, murea într-un spital din Londra, fiind victima unuia dintre cele mai ciudate asasinate ale secolului XX.

Metoda uciderii și consecințele imediate ale crimei erau deosebite. Și mai ciudat este faptul că suspectul principal a reușit să scape de justiție zeci de ani, cu toate că a fost localizat de anchetatori.

Gheorghi Markov
Gheorghi Markov. Foto: Pinterest

Iată câteva detalii din culisele unui caz care a intrat în mitologia Războiului Rece.

Cine a fost Gheorghi Markov

Gheorghi Markov nu era spion, om de afaceri sau politician. Era scriitor, renumit în Bulgaria, țara lui natală, pentru piesele și romanele sale.

Chiar și în zilele tulburi ale Războiului Rece, când Bulgaria era o dictatură comunistă condusă de atotputernicul Todor Jivkov, Gheorghi Markov, foarte sociabil, s-a putut bucura de privilegiile faimei.

Asta, până când regimul a început să fie deranjat de opera lui, iar Markov a fugit Occident. În 1969, scriitorul a început o nouă viață la Londra.

S-a căsătorit și a avut un copil, a lucrat pentru BBC World Service, pentru Deutsche Welle și – amănunt crucial – pentru Radio Europa Liberă, o organizație susținută de SUA, care transmitea propagandă anticomunistă în țările din Europa de Est.

Plin de indignare justificată împotriva regimului din Bulgaria, Markov nu a criticat doar guvernul în emisiunile sale; l-a atacat personal și pe Todor Jivkov.

Gheorghi Markov
Todor Jivkov. Foto: Wikimedia

Faptul că a scris despre Jivkov a provocat un val de ură în cercurile puterii de la Sofia. Markov a început să primească apeluri telefonice de amenințare.

Printr-un astfel de apel a fost informat că „la consulatul Bulgariei din München exista un flacon cu otravă special pentru Gheorghi”. Totuși, scriitorul a crezut că amenințările vor rămâne doar atât – cuvinte.

Markov, asasinat cu „umbrela otrăvită”

La 7 septembrie 1978, Gheorghi Markov aștepta un autobuz pe Podul Waterloo, în centrul Londrei, când a simțit o înțepătură în coapsă.

Întorcându-se, a văzut un bărbat ridicând o umbrelă de pe jos chiar în spatele lui. Bărbatul a „mormăit” scuze într-o engleză cu accent străin, apoi a traversat repede strada și a intrat într-un taxi, care a plecat imediat.

gheorghi markov
Grafică: Incredibilia

Puțin mai târziu, Markov a făcut febră, care s-a înrăutățit rapid, astfel că s-a dus imediat la spital. Reconstituind în minte evenimentele, a presupus corect ce i se întâmpla, spunându-le asistenților medicali că KGB-ul încerca să îl omoare.

Într-un documentar BBC, doctorul Bernard Riley, medicul care l-a tratat în acea zi, și-a amintit cât de amuzant li s-a părut Markov angajaților spitalului.

„În salonul unu aveam pe cineva care suferise un atac de cord, în salonul doi era victima unui accident rutier, iar în salonul trei era un bărbat care fusese împușcat de KGB. Nimeni nu îl lua în serios.”

Însă totul s-a schimbat după ce starea lui Markov s-a înrăutățit și medicii au aflat că era disident bulgar. Când a murit, patru zile mai târziu, la 11 septembrie, poliția suspecta că a fost asasinat.

Dar cum să o demonstreze, din moment ce în corpul lui Gheorghi Markov său nu fusese descoperită nicio urmă de otravă?

De pe piciorul victimei, din jurul locului „înțepăturii”, a fost luată o mostră de țesut și trimisă la Porton Down, o unitate militară de cercetare.

Acolo, în timp ce diseca țesutul, un analist a simțit că a lovit ceva metalic cu lama bisturiului. Era o bilă minusculă, care a fost trimisă imediat la Scotland Yard pentru o analiză mai amănunțită.

Gheorghi Markov
Proiectilul minuscul descoperit în corpul lui Markov. Foto: Pinterest

Proiectilul era atât de mic, încât analizarea lui s-a dovedit extrem de dificilă. S-a descoperit în cele din urmă că avea două găuri, care probabil că fuseseră umplute cu otravă și apoi sigilate cu o substanță cerată concepută să se topească la temperatura corpului.

Aceasta însemna că otrava începea să se scurgă în corpul victimei imediat după ce bila ajungea în țintă. Experții au dedus că toxina folosită fusese ricina, fabricată din ricin, una dintre cele mai periculoase otrăvuri din lume, mult mai puternică decât cianura.

Pentru a verifica teoria, cercetătorii de la Porton Down au injectat ricină într-un porc. Animalul a prezentat aceleași simptome cu ale lui Markov, iar analiza ulterioară a arătat că porcul a prezentat și leziuni identice cu cele din organele lui Markov.

Cine l-a asasinat pe Gheorghi Markov

Bila era prevăzută cu două orificii prin care ieșea otrava. Foto: PA

Ani mai târziu, după căderea URSS, Oleg Kalugin, un fost general KGB, a confirmat ceea ce autoritățile britanice presupuneau deja: asasinarea lui Gheorghi Markov fusese planificată de KGB la Moscova, la cererea răzbunătorului Todor Jivkov.

Deși documentele incriminatoare fuseseră distruse, cercetările anchetatorilor din Bulgaria postcomunistă au dus la descoperirea lui „Piccadilly”, numele de cod al agentului care fusese trimis la Londra în momentul crimei.

Numele real al lui „Piccadilly” a fost descoperit a fi Francesco Gullino, un spion născut în Italia care lucra pentru regimul bulgar sub acoperirea de dealer de artă la Copenhaga.

În 1993, anchetatorii britanici, danezi și bulgari l-au depistat și l-au interogat pe Gullino, dar l-au eliberat din cauza lipsei de dovezi care să îl lege fără echivoc de asasinarea lui Markov.

Gullino a fost localizat din nou în 2013, când un realizator de filme documentare i-a luat un interviu într-un orășel din Austria. Atunci, Gullino a negat comiterea crimei, dar a făcut-o într-un mod bizar, plin de ambiguitate, spunând:

„Dacă aș fi ucigașul, crezi că ar trebui să o spun pur și simplu? Adevărul adevărat nu-l respingi, pentru că este foarte important.”

Francesco Gullino. Foto: The History Herald

Probabil că acest „adevăr adevărat” nu se va afla niciodată într-o sală de judecată. Gullino nu mai este de mult în atenția mass-media, iar Todor Jivkov – omul care, foarte probabil, a dat ordinul ca Gheorghi Markov să fie executat – a murit în 1998.

Dar mai există un amănunt bizar despre legătura Markov-Jivkov. Să fi fost doar o coincidență faptul că Gheorghi Markov a fost atacat pe Podul Waterloo pe 7 septembrie, ziua de naștere a lui Todor Jivkov?

Sau și-a făcut Jivkov un cadou sinistru? Iată încă o enigmă a acestui caz celebru din Războiul Rece, menit să nu fie dezlegat niciodată.

Ca să știi mai mult, citește cartea „Mihai Caraman, un spion român în Războiul Rece”

„Afacerea Caraman” a devenit una dintre marile acțiuni de spionaj ale Războiului Rece și a generat implicații geopolitice pe termen lung. Experți și reprezentanți ai elitei serviciilor de spionaj și contraspionaj occidentale și-au exprimat uimirea, respectul și aprecierea pentru modul în care ingeniosul spion român a țesut cu migală, timp de un deceniu, o rețea de agenți care a pătruns în cele mai tainice și mai bine păzite locuri, unde se redactau și se arhivau secrete esențiale ale Alianței Nord-Atlantice.

Cartea „Mihai Caraman, un spion român în Războiul Rece” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu