În vestul provinciei chineze Sichuan, în apropiere de Regiunea Autonomă Tibetană, există sute de turnuri de piatră misterioase, unele înalte de peste 60 de metri. Acestea împânzesc văile și poalele Munților Himalaya, adesea grupate în apropierea satelor, reamenajate ca grajduri pentru iaci și ponei.
Altele sunt abandonate și în stare de degradare; scările lor de lemn au dispărut, iar acoperișurile s-au prăbușit. Deși este cert că există de secole, scopul și originea acestor structuri rămân un mister; nici măcar localnicii nu le cunosc istoria.

Turnurile au fost aduse pentru prima dată în atenția lumii occidentale de exploratoarea Frederique Darragon, din Franța, care a mers în Tibet în 1998 pentru a studia leoparzii de zăpadă, dar în schimb a căzut sub vraja acestor structuri enigmatice.
Darragon a petrecut următorii cinci ani studiind turnurile. Le-a numărat, le-a cartografiat, le-a fotografiat și chiar le-a escaladat, atunci când a fost posibil, pentru a colecta mostre de lemn de pe grinzi pentru analiză.
Însă, când a vorbit cu oamenii care locuiau în apropierea turnurilor, a fost surprinsă să afle că nimeni nu știa cine le-a construit și cu ce scop. Nici cercetarea arhivelor păstrate în mănăstirile budiste locale nu a dus la vreun rezultat demn de luat în seamă.
Cu toate acestea, a găsit câteva referiri la turnuri în unele anale chinezești și în jurnalele călătorilor europeni din secolul al XIX-lea care au vizitat regiunea, dar nimeni nu a încercat să le studieze sau să deslușească enigma.
Nu există cunoștințe locale despre originea turnurilor, dar acest lucru ar putea fi pus pe seama istoriei și geografiei regiunii. Locul în care se găsesc turnurile a fost ocupat de diferite triburi care au menținut izolarea timp de sute de ani.
Din originilor pestrițe și a terenului accidentat pe care trăiesc azi oamenii, limbile și dialectele pe care le vorbesc sunt foarte diferite unele de altele.
„Chiar și de la o vale la alta, localnicii nu puteau comunica unii cu alții”, spune Darragon într-un documentar intitulat „Turnurile secrete din Himalaya”, produs de prietenul său, Michel Peissel (film inclus la finalul articolului).
Darragon crede că este posibil ca unele cunoștințe despre turnuri să fi fost transmise anterior viu grai, dar între timp au fost uitate, deoarece dialectele s-au tot schimbat sau au dispărut.

Aceste structuri monumentale au fost construite folosind piatră, cărămidă și lemn și au bazele în diferite forme, inclusiv pătrate, poligonale și în formă de stea cu până la 12 vârfuri.
Conțin foarte puțin mortar și, datorită scândurilor și grinzilor din lemn care se intercalează cu pietrele, aceste construcții robuste sunt capabile să absoarbă forța zguduirilor violente generate de cutremure. Mai ales construcția în formă de stea care face ca structurile să fie mai puțin susceptibile la cutremure.
Prin efectuarea datării cu radiocarbon a lemnului din turnuri, Darragon a determinat că aceste turnuri au o vechime cuprinsă între 600 și 1.000 de ani. Cercetătoarea crede că turnurile nu au avut un singur scop, ci utilizarea lor a fost diferită de la vale la vale.
În Miniak, de exemplu, se pare că multe dintre ele erau turnuri de veghe. Exploratoarea își bazează concluziile pe detalii precum intrările ridicate la câteva etaje deasupra solului și amplasarea turnurilor acolo unde se întâlneau rutele comerciale.
În Kongpo și Damba, turnurile par să fie în primul rând simboluri ale bogăției și mândriei. Potrivit unei legende locale, turnurile au fost construite de oameni care s-au îmbogățit prin comerțul cu China condusă de mongoli.
Multe turnuri sunt acum într-o stare de abandon. Darragon depune eforturi pentru ca turnurile să fie incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Desemnarea ar ajuta probabil la protejarea turnurilor și la strângerea de bani pentru a le restaura.
De asemenea, ea încearcă să obțină ajutorul Universității Sichuan pentru a studia structurile. În 2006, turnurile de piatră au fost plasate pe lista de supraveghere a World’s Monument Fund, o organizație non-profit dedicată conservării arhitecturii istorice și a siturilor de patrimoniu cultural din întreaga lume.

