Vorbeau doar între ele, într-o limbă pe care nimeni nu o înțelegea. Au trăit departe de ceilalți oameni și au explorat latura întunecată a naturii umane.
După ani petrecuți în clinici psihiatrice, a fost nevoie ca una dintre ele să moară pentru ca cealaltă să trăiască normal. Cazul lui June și Jennifer Gibbons ne demonstrează cât de puternice sunt legăturile dintre gemeni și cât de tragic se pot sfârși ele uneori.
June și Jennifer Gibbons s-au născut pe 11 aprilie 1963 în Barbados. La scurt timp după nașterea fetelor, familia s-a mutat în Țara Galilor, la Haverfordwest.
Încă din copilăria timpurie, între cele două s-a creat o legătură foarte strânsă. Apropierea dintre ele era atât de mare, încât au ajuns să vorbească o engleză ciudată și foarte rapidă, pe care nimeni nu o putea înțelege, nici măcar părinții.
Gemenele tăcute
Trăind în Țara Galilor, gemenele erau singurii copii de culoare din comunitate, fapt care le-a făcut adesea ținta batjocurii, în special din partea colegilor de clasă.
Experiența traumatizantă a contactului cu alți copii le-a determinat să evite comunicarea cu oricine altcineva. Așa au ajuns June și Jennifer să vorbească doar între ele, în limba pe care nimeni nu reușea să o descifreze.
De altfel, fetele erau cunoscute în oraș drept „gemenele tăcute”. Din cauza refuzului de a comunica, June și Jennifer au fost trimise la diverși psihologi.
Deși au încercat numeroase metode, niciun psiholog nu a reușit să le facă să depășească blocajul comunicațional. În speranța că vor ieși din izolare, specialiștii au decis să le trimită la școli diferite.
Dar separarea a făcut mai mult rău decât bine: June și Jennifer au devenit catatonice și s-au retras și mai mult în sine.
Au petrecut ani în șir închise în cameră
Observând efectul dezastruos al separării, medicii au cerut familiei să le reunească. Asta s-a și întâmplat, iar June și Jennifer au petrecut câțiva ani izolate în camera lor.
Se distrau jucându-se cu păpușile și punând în scenă piese de teatru după poveștile pe care le citeau. În 1979, de Crăciun, gemenele au primit în dar câte un jurnal.
Din acest moment, fetele au început să scrie în fiecare zi, activitate pe care păreau să o îndrăgească. În jurnale, au dezvăluit latura întunecată a legăturii lor, care mai târziu avea să se sfârșească tragic.
June scria:
„Nimeni nu suferă cât sufăr eu. Sora mea, o umbră neagră care-mi fură lumina soarelui, este singurul meu motiv de suferință.”
Deoarece le plăcea mult să scrie, gemenele au hotărât să se facă scriitoare. Au urmat un curs prin corespondență și s-au pus pe treabă.
June a scris două romane, iar Jennifer, trei. Deși au încercat să le publice, romanele nu au fost acceptate de nicio editură.
Infracțiunile și internarea în clinica psihiatrică
După acest eșec, gemenele s-au apucat să comită infracțiuni. Au început cu furturi mici, iar apoi au ajuns să se stranguleze reciproc.
Totul a culminat cu incendierea unei clădiri, care a ars în totalitate. Polițiștii le-au prins, iar instanța le-a condamnat la internare într-o clinică psihiatrică.
June și Jennifer au fost internate la Spitalul Broadmoor, unde și-au petrecut următorii 14 ani. În spital, comportamentul fetelor i-a intrigat pe doctori.
Mâncau cu rândul: într-o zi una dintre ele se îndopa, iar cealaltă răbda foamea, iar în următoarea rolurile se schimbau. Gemenele au fost cazate în celule situate la capete diferite ale spitalului, iar asistentele le găseau adesea încremenite în diverse poziții ciudate.
Sinucidere sau moarte naturală?
În timpul șederii în spital, gemenele au început să creadă că, pentru ca una să poată duce o viață normală, cealaltă va trebui să moară. După multe discuții, au căzut de acord că Jennifer trebuia să se sacrifice.
În martie 1993, medicii au decis să le transfere pe fete la spitalul Caswell. În drum spre Caswell, Jennifer a dormit în brațele lui June, iar când au ajuns la destinație era deja moartă.
Avea 29 de ani. Autopsia a determinat că moartea fusese subită, din cauza unei inflamații a inimii. Legiștii nu au găsit niciun fel de otravă sau drog în corpul lui Jennifer, iar moartea ei rămâne și acum un mister.
Când a fost interogată, June a povestit că Jennifer se comportase ciudat cu câteva zile înainte de transfer. Mai mult, Jennifer vorbea din ce în ce mai greu și i-a mărturisit surorii ei că urma să moară.
„În sfârșit, sunt liberă. În sfârșit, Jennifer și-a dat viața pentru mine”, a mărturisit June în timpul anchetei.
În mod bizar, după moartea lui Jennifer, June a început să interacționeze normal cu oamenii din jur. În curând nu a mai avut nevoie de monitorizare psihiatrică, iar acum locuiește cu părinții ei în vestul Țării Galilor.