În primăvara anului 1979, la doar 12 zile de la premiera unui film artistic despre un accident nuclear fictiv, un lanț de erori mecanice și umane petrecute la centrala atomică Three Mile Island avea să cauzeze mai grav accident nuclear din istoria SUA, considerat astăzi „micul Cernobîl” al Americii.
Three Mile Island este locul pe care se află o centrală nucleară din statul american Pennsylvania. Greșelile făcute aici în martie 1979 au dus la producerea celui mai grav accident nuclear de pe teritoriul SUA.
Rezultatul a fost topirea parțială a miezului unui reactor, care a provocat eliberarea de gaze radioactive periculoase în atmosferă.
Incidentul a dat naștere unor temeri serioase privitoare la energia nucleară – de atunci, în SUA nu a mai fost construită nicio centrală nucleară nouă.
Incidentul de la Three Mile Island a fost cotat cu cinci puncte (din totalul de șapte) pe Scara Internațională a Evenimentelor Nucleare, fiind clasificat drept „accident cu consecințe majore”.
O coincidență stranie: Sindromul China
Iată trailer-ul filmului „Sindromul China”, un film care avea să pună în gardă publicul cu privire la efectele unui accident nuclear.
Construirea centralei nucleare Three Mile Island a început în 1968, pe o mică insulă din Râul Susquehanna, la sud de Harrisburg, capitala statului.
Lucrările au fost finalizate în 1978, când al doilea reactor nuclear a început să producă electricitate. Cu 12 zile înaintea accidentului de la Three Mile Island, în cinematografe avea premiera unui thriller numit „The China Syndrome” („Sindromul China”).
Filmul, în care jucau Jane Fonda, Jack Lemmon și Michael Douglas, înfățișa rezultatele unui accident nuclear fictiv petrecut la un reactor din apropierea orașului Los Angeles.
La acea vreme, liderii industriei nucleare au declarat că intriga filmului era fantezistă și i-au acuzat pe realizatorii filmului că încearcă să demonizeze întreaga ramură industrială.
Mulți experți au spus că accidentele nucleare – cazurile în care un reactor nuclear se supraîncălzește și cauzează scurgerea materialului radioactiv – erau aproape imposibile, numindu-le „incidente la fel de rare ca lebedele negre”.
Accidentul de la Three Mile Island
În dimineața zilei de 28 martie 1979, o defecțiune mecanică sau electrică a declanșat o serie improbabilă de evenimente care au dus la un accident nuclear parțial la reactorul Unității 2.
Pompele de apă care ar fi trebuit să realizeze răcirea combustibilului radioactiv din reactor nu au funcționat corespunzător.
Personalul centralei nu și-a dat seama că reactorul era afectat de pierderea lichidului de răcire și a întreprins o serie de acțiuni care au înrăutățit situația.
Aceste acțiuni au privat miezul reactorului de fluxul de apă și l-au făcut să se supraîncălzească. Prin urmare, combustibilul nuclear a început să se topească în containerul său de metal – s-a topit aproximativ o jumătate din miezul reactorului.
Cantități mici de gaze radioactive au fost eliberate în atmosferă și au fost observate după ce fumul a erupt prin acoperișul uzinei.
Combustibilul în topire a creat o bulă mare de hidrogen în interiorul unității, care ar fi putut cauza o explozie, eliberând cantități și mai mari de material radioactiv.
Guvernatorul de atunci al statului Pennsylvania, Dick Thornburgh, a cerut ca femeile gravide și copiii preșcolari de pe o rază de opt kilometri să evacueze zona.
Criza a luat sfârșit după trei zile, când experții au decis că bula de hidrogen nu avea cum să ardă sau să explodeze.
Impactul accidentului de la Three Mile Island
După accidentul de la Three Mile Island, sprijinul publicului față de energia nucleară a scăzut de la 69%, un procent record înregistrat în 1977, la 46%, în 1979.
Aproximativ două milioane de oameni au fost expuși la radiații în urma celor întâmplate la Three Mile Island. Nu se cunosc cazuri în care sănătatea oamenilor să fi fost afectată grav.
Mai multe agenții guvernamentale și grupuri independente au desfășurat studii, însă nu s-au descoperit efecte adverse care să poată fi corelate cu expunerea la radiații.
Analiza atentă a accidentului a avut drept rezultat schimbări majore ale modului în care centralele nucleare sunt reglementate în SUA.
Standardele privind controalele de siguranță și plănuirea intervențiilor de urgență au devenit mult mai stricte, iar oficialii au impus un moratoriu temporar în ceea ce privea licențierea de noi reactoare.
Schimbările de proiectare impuse după accidentul de la Three Mile Island au avut drept rezultat costuri mai mari și durate mai mari de construcție pentru centralele nucleare noi. Prin urmare, s-a stopat construirea de reactoare nucleare.
În SUA, nicio centrală nucleară începută după 1974 nu a mai fost finalizată.
Cum s-au desfășurat operațiunile de curățare
Eforturile de curățare au durat 14 ani și au costat aproximativ un miliard de dolari. Așa cum s-a întâmplat și la Cernobîl, reactorul avariat a fost închis permanent și a fost acoperit cu un sarcofag de ciment.
Combustibilul și apa radioactivă au fost îndepărtate, iar muncitorii au transportat 15 tone de deșeuri radioactive la un complex de depozitare a reziduurilor nucleare din Idaho.
Incidentul de la Three Mile Island a ajutat la catalizarea mișcării antinucleare din SUA.
Mișcarea a intrat în scenă drept o acțiune socială îndreptată împotriva cursei înarmării atomice care era în desfășurare la începutul anilor ’60, la apogeul Războiului Rece.
În întreaga țară au avut loc proteste însemnate, ca reacție față de incidentul de la Three Mile Island. Un astfel de protest, desfășurat la New York, în 1979, a strâns peste 200.000 de oameni.
Centrala Three Mile Island a fost închisă în 2019, iar dezafectarea reactorului ar putea să dureze până în 2029.