Testul picăturii de smoală, cel mai lung experiment din toate timpurile

Încă din anul 1930, oamenii de știință de la Universitatea Queensland din Brisbane, Australia, desfășoară un experiment simplu, care, începând cu anul 2000, poate fi urmărit live și pe internet. Conform Cărții Recordurilor Guinness, acesta este cel mai lung experiment din toate timpurile și continuă și astăzi.

Ideea experimentului picăturii de smoală s-a născut în 1927, când profesorul Thomas Parnell și-a propus să le demonstreze studenților săi că unele materiale care par a fi solide sunt, de fapt, fluide cu vâscozitate foarte ridicată.

Au trecut opt ani până la căderea primei picături

Thomas Parnell
Profesorul Thomas Parnell. Foto: Wikimedia

Pentru a-și demonstra ideea, Parnell a folosit o bucată de smoală. La temperatura camerei, acest material pare a fi solid, iar dacă este lovit cu ciocanul se sparge în bucăți. Însă, în pofida aspectului său, smoala curge, deși procesul este extrem de lent.

Trei ani mai târziu, în 1930, Parnell a topit puțină smoală, pe care a turnat-o într-o pâlnie de sticlă. A sigilat picurătorul recipientului și a lăsat smoala să se răcească timp de trei ani.

Apoi, a îndepărtat sigiliul, a așezat pâlnia peste un pahar și a așteptat. Au trecut opt ani până când prima picătură a căzut în pahar și încă nouă ani până la a doua picătură. În 1930, a îndepărtat sigiliul, a așezat pâlnia peste un pahar și a așteptat.

Picatura
Foto: FYFD

În septembrie 1948, profesorul s-a stins din viață, astfel că nu a mai ajuns să constate căderea celei de-a treia picături, care a avut loc în 1954. În tot acest timp, pâlnia a fost păstrată într-un dulap de la Facultatea de Fizică a Universității Queensland.

Probabil că experimentul picăturii de smoală ar fi rămas anonim dacă John Mainstone nu ar fi început să lucreze la această facultate în 1961.

Într-o zi, un coleg i-a spus despre testul profesorului Parnell și i-a arătat pâlnia. Mainstone a cerut conducerii facultății să o afișeze pe holuri, pentru ca studenții să o vadă.

Inițial, propunerea sa a fost refuzată, însă în anul 1975 conducerea a cedat, iar pâlnia a fost expusă în foaierul facultății.

Experimentul poate fi urmărit live

Profesorul Mainstone
John Mainstone alături de recipientul cu smoală. Foto: Wikimedia

Astăzi, experimentul poate fi urmărit în timp real. În mod surprinzător, timp de 84 de ani, nimeni nu a asistat efectiv la căderea vreunei picături de smoală.

Deși camera web exista în noiembrie 2000, când a căzut cea de-a opta picătură, momentul nu a putut fi înregistrat din cauza unei defecțiuni.

Apoi, în aprilie 2014, lumea a putut vedea, în sfârșit, căderea unei picături de smoală. Evenimentul a avut loc între 9 și 14 aprilie, iar intervalul lung de timp se datorează faptului că acest material curge extrem de lent, iar momentul exact al căderii este greu de anticipat.

Experimentul picaturii de smoala
Foto: Universitatea Queensland

S-a estimat că cea de-a zecea picătură va cădea în 2020, însă acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Până acum, cele nouă picături au căzut în decembrie 1938, februarie 1947, aprilie 1954, mai 1962, august 1970, aprilie 1979, iulie 1988, noiembrie 2000 și aprilie 2014.

Inițial, experimentul nu a fost realizat în condiții de temperatură controlată. De aceea, vâscozitatea varia pe tot parcursul anului.

Experimentul picaturii de smoala 02
Foto: Universitatea Queensland

Însă, cândva după căderea celei de-a șaptea picături, în 1988, în încăperea unde era realizat experimentul a fost montat un aparat de aer condiționat. Stabilitatea temperaturii a prelungit intervalul dintre picături.

Testul picăturii de smoală este înregistrat în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cel mai lung experiment de laborator continuu din lume, dar acesta nu este singurul test de acest gen din istorie.

Alte experimente cu smoală

Un experiment similar, demarat cu 13 ani înaintea testului profesorului Parnell, a fost descoperit recent la Universitatea Aberystwyth din Țara Galilor. Însă smoala folosită este mai rigidă și nu a produs până acum nicio picătură.

În 1944, un profesor necunoscut a început un alt test similar la Trinity College din Dublin, Irlanda. Dispozitivul a stat zeci de ani pe un raft dintr-o sală de curs, nemonitorizat.

În tot acest timp, smoala a produs câteva picături. În aprilie 2013, fizicienii de la Trinity College au observat că se mai formează o picătură. Au mutat experimentul pe o masă și au montat o cameră web pentru a înregistra căderea.

Evenimentul a avut loc la 11 iulie 2013, aceasta fiind prima dată când căderea unei picături a fost înregistrată cu succes pe cameră.

Lord Kelvin
Unul dintre experimentele Lordului Kelvin, care demonstrează că smoala întărită se deplasează asemenea ghețarilor. Foto: Wikimedia

În Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow există două experimente diferite care demonstrează vâscozitatea incredibilă a smoalei, instalate de Lord Kelvin în secolul XIX.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>