Chiar în largul coastei Sardiniei, în Golful Olbia, se află insula singuratică Tavolara, care se ridică din mare ca un munte zimțat de cinci kilometri lungime și un kilometru lățime.
Spre un capăt, cu fața spre coasta italiană, muntele coboară în pantă pentru a forma un istm îngust cu o plajă lungă și nisipoasă. Istmul este singura parte locuibilă a insulei. De două sute de ani, aici locuiesc familia și descendenții lui Giuseppe Bertoleoni.
Giuseppe Bertoleoni, un emigrant genovez, a ajuns pe insulă în 1807, cu intenția de a locui acolo cu una dintre cele două soții ale sale și copiii lor, pentru a scăpa de acuzațiile de bigamie.
La sosire, Giuseppe s-a autoproclamat rege al insulei, titlu despre care susținea că i-a fost acordat verbal de Carlo Alberto, regele Sardiniei, care participase la o partidă de vânătoare pe insulă în 1836.
De atunci, de șapte generații, familia lui Giuseppe a domnit pe insulă, singurii supuși fiind tocmai membrii familiei. Aceștia se întrețin din creșterea caprelor și pescuit și din vânzarea de suveniruri turiștilor. De asemenea, familia administrează cele două restaurante de pe insulă.
La scurt timp după ce a ajuns în zonă, Giuseppe a descoperit că pe insulă trăia o specie rară de capre sălbatice, ai căror dinți aveau o culoare galben-aurie, dată de algele și lichenii cu care se hrăneau animalele.
Când vestea despre caprele cu dinți aurii a ajuns la conducătorul Sardiniei, Carlo Alberto, acesta a călătorit la Tavolara în 1836 pentru a vâna un exemplar. O anecdotă spune că fiul de 24 de ani al lui Giuseppe, Paolo, a ieșit să-l întâmpine pe rege și s-a prezentat ca fiind regele din Tavolara.
După ce a petrecut trei zile pe insulă în calitate de oaspete al lui Bertoleoni, Carlo Alberto a fost atât de încântat, încât a spus:
„Paolo, tu chiar ești regele din Tavolara!”, după care s-a îndepărtat pe mare.
Cu toate acestea, câțiva ani mai târziu, când autoritățile italiene au încercat să exproprieze insula de la familia Bertoleoni, Paolo Bertoleoni a mers la Torino pentru a-l vedea pe Carlo Alberto și a obținut de la rege un document care îl recunoștea ca suveran al insulei Tavolara.
Paolo Bertoleoni s-a întors pe insulă și a creat blazonul familiei Bertoleoni, pe care l-a pictat cu mândrie pe peretele casei sale. În anii 1900, regina Victoria a Marii Britanii, care colecționa fotografii ale liderilor lumii la acea vreme, și-a trimis fotograful personal pe insulă pentru a fotografia familia regală.
Această fotografie este încă atârnată la muzeul Buckingham Palace, în Londra, și pe peretele unui restaurant de pe insulă.
În 1934, suveranitatea familiei Bertoleoni a luat sfârșit în mod oficial, când insula a fost anexată de Italia. Apoi, în 1962, NATO a înființat o bază în jumătatea estică a insulei, interzicându-le locuitorilor accesul.
În prezent, familia deține doar 50 de hectare din insulă. Deși nu mai sunt conducători, continuă să își îndeplinească rolul de protectori ai insulei. Actualul „rege Tonino” încearcă din răsputeri să obțină recunoașterea oficială a regatului său, ceea ce ar face din Tavolara – încă o dată – cel mai mic regat din lume.
Citește în continuare