Tabula Peutingeriana, harta rutieră de 7 metri a Imperiului Roman

Tabula Peutingeriana, o hartă gigantică din secolul al IV-lea, arată întreaga rețea de drumuri pe care au trasat-o romanii pentru a lega Europa de Africa și de Asia.

Multă lume crede că primul ghid rutier a fost celebrul Ghid Roșu, lansat în august 1900 de producătorul francez de anvelope André Michelin, dar realitatea istorică este diferită.

Tabula Peutingeriana (detaliu) având în centru Macedonia. Foto: Wikimedia

Cu aproape 2.000 de ani înainte de primele ghiduri – care până în 1920 erau oferite șoferilor în atelierele mecanice și includeau sfaturi practice privind schimbarea roților, adrese de locuri pentru alimentare și câteva trasee pitorești cu restaurante și hoteluri – existau deja „stații de service” și hărți rutiere.

Stațiile se numeau mansio, iar ghidurile erau reprezentate de Tabula Peutingeriana, un sul de pergament de aproape șapte metri lungime care arată rețeaua de drumuri a Imperiul Roman în jurul secolului al IV-lea, din Iberia până în Egipt și India.

Cea mai veche copie care s-a păstrat a fost făcută de un călugăr din Colmar (Alsacia, Franța) în secolul al XIII-lea și se găsește la Biblioteca Națională din Viena.

Tabula Peutingeriana, harta rutieră de 7 metri a Imperiului Roman
Tabula Peutingeriana (detaliu). Dacia apare pe segmentele VII-VIII. Foto: Wikimedia

Pe ea, drumurile principale sunt trasate cu roșu, cu marcaje care indică zilele de călătorie, hanuri, izvoare termale și alte locuri unde călătorii se puteau odihni.

Tabula Peutingeriana a fost împărțită în 12 segmente, însă primul, care ar corespunde Peninsulei Iberice și sudului Marii Britanii, s-a pierdut. Această bucată a fost reconstituită în 1898 de cartograful german Konrad Miller din alte surse.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Cartografia digitală a permis reproducerea itinerariilor pe hărți interactive, precum cele ale proiectului lui Jean-Baptiste Piggin sau versiunea Google Maps a profesorului de istorie antică Richard Talbert.

Tabula Peutingeriana, harta rutieră de 7 metri a Imperiului Roman
Germanul Konrad Peutinger (1465 – 1547), umanist, jurist și amator de antichități, a moștenit harta de la un prieten care spunea că o descoperise într-o bibliotecă în 1494. Foto: Wikimedia

Romanii au construit o rețea de drumuri ca un sistem nervos, cu peste 80.000 de kilometri de căi de acces în întreg imperiul. Nu numai că au creat o nouă geografie, dar au introdus și un mod complet nou de a reprezenta lumea.

Pe această primă rețea rutieră existau și borne, o serie de pietre cilindrice amplasate la fiecare milă romană (aproximativ un kilometru și jumătate) pe rutele principale, care indicau distanța rămasă până la următorul mansio.

Aceste mansio, strămoșii atelierelor auto, ai hanurilor și ai stațiilor de alimentare, erau locuri unde drumeții puteau petrece noaptea, amplasate pe traseul gestionat de administrația imperială.

Tabula Peutingeriana, harta rutieră de 7 metri a Imperiului Roman
Roma (detaliu). Foto: Wikimedia

Aveau băi, depozite, magazine și taverne care deserveau călătorii.

„Pentru prima dată, știai exact unde ești și puteai fi localizat în lume”, spune Mary Beard, profesor la Universitatea Cambridge și expertă în antichitatea clasică, în documentarul Roma, un imperiu fără limite.

Beard vorbește și despre Vascula Apollinaria sau Cupele din Vicarello: patru ulcioare de argint descoperite în 1852 în Lacul Bracciano, lângă Roma, și care sunt acum expuse în Muzeul Național Roman din Palatul Massimo.

Via Appia, construită în 312 î.e.n., a fost unul dintre primele și cele mai importante drumuri strategice din Imperiul Roman. Foto: Wikimedia

Pe ele sunt gravate denumirile opririlor dintre Gades (Cadiz, sudul Spaniei, aproape de Gibraltar) și capitala romană, precum și distanțele dintre locurile de popas.

Lungimea totală a traseului este menționată la baza cilindrilor: 1.800 de mile romane, adică mai mult de 40 de zile de călătorie.

Deși scopul acestor obiecte rămâne un mister, istoricii sunt de părere că erau un fel de suvenir care îi permitea proprietarului să se laude cu locurile vizitate în timp ce bea vin din cupe.

Cupele din Vicarello. Foto: Wikimedia

Așa cum ar spune omul Michelin, mascota emblematică și plină de viață născută în 1898 din mâna designerului O’Galop, „Nunc est bibendum” („Acum să bem!”), formula lui Horațiu pe care o rosteau romanii la petreceri.

Ca să știi mai mult

Este un tratat de istorie care nu ar trebui să lipsească din biblioteca ta. Dacă ești un pasionat al istoriei și te fascinează tot ceea ce ține de cultura romană sau ești un părinte al cărui copil va învăța de-a lungul timpului despre Imperiul Roman, acest volum ar trebui să aibă un loc rezervat în colecția ta.

Comandă cartea „Roma Antică. O istorie pentru toți” pe Diverta.


Distribuie:

Citește în continuare

Un comentariu la „Tabula Peutingeriana, harta rutieră de 7 metri a Imperiului Roman”

  1. Alte vremuri… Era lumea altfel pe atunci nu ca acuma. Slava Zeilor a fost bine din multe puncte de vedere. Atenaia sa va aibe in paza.

    Răspunde

Lasă un comentariu