Sute de formațiuni care seamănă cu Stonehenge, din Marea Britanie, au fost descoperite recent, cu ajutorul dronelor, în pădurea tropicală din Brazilia.

Descoperirile dovedesc pentru prima dată că băștinașii din Brazilia au curățat porțiuni întinse de pământ pentru a crea construcții masive. Asta înseamnă că mult lăudatele „păduri virgine” sunt mult mai noi decât se credea până acum.

Monumentele misterioase, care se găsesc în partea de vest a bazinului Amazonului, au stat ascunse sute de ani în jungla deasă. Însă defrișările masive din zilele noastre au scos la iveală 450 de astfel de construcții.

Acestea au fost descoperite după ce cercetătorii din Brazilia și Marea Britanie au explorat locul cu ajutorul dronelor. Formațiunile, cunoscute în limbajul arheologilor drept „geoglife”, au o vechime probabilă de 2.000 de ani.

Studiul a fost condus de Jennifer Watling, cercetătoare la Muzeul de Arheologie și Etografie de la Universitatea din São Paulo. Tânăra studia pentru doctorat la o universitate din Marea Britanie când a făcut una dintre cele mai importante descoperiri in istoria umanității.

Stonehenge din Brazilia – un mister total

Cu toate că nu se cunoaște la ce serveau toate aceste monumente, Jennifer Watling este de părere că acestea seamănă foarte mult cu ridicăturile de pământ de la Stonehenge și Wiltshire. Însă monumentele din Brazilia sunt și mai uniforme decât cele din Europa.

„Este posibil ca geoglifele să fi avut funcții similare celor din perioada Neoliticului. De exemplu, pentru întruniri publice sau ritualuri. Este foarte interesant formatul geoglifelor, cu un șanț exterior și un zid circular interior.

În primele faze ale construcției, Stonhenge avea o structură asemănătoare”, a declarat Jennifer Watling pentru The Telegraph.

Chiar dacă Stonehenge este cu aproximativ 2.500 de ani mai vechi decât construcțiile din Brazilia, foarte probabil acestea reprezintă aceeași perioadă din dezvoltarea socială a comunităților locale.

Este puțin probabil ca monumentele să reprezinte ziduri care înconjurau satele. Aceasta, deoarece arheologii au descoperit foarte puține artefacte în timpul săpăturilor.

Se crede că acestea erau folosite sporadic probabil ca locuri pentru ritualuri, pentru că nu aveau structuri defensive. Descoperirea invalidează și teoriile potrivit cărora ecosistemul din Amazon nu a mai fost niciodată până acum modificat de mâna omului.

„Faptul că aceste construcții au stat ascunse sute de ani sub junglă răstoarnă teoria că pădurile amazoniene sunt păduri virgine. Dovada că jungla amazoniană a mai fost modificată de mâna omului nu ar trebui să fie folosită ca justificare pentru practicile distructive de acum”, a spus Watling.

Folosind tehnologii de ultimă generație, echipa de cercetători a putut reconstitui 6.000 de ani de istorie a vegetației și incendiilor din zonă. Au descoperit că oamenii au exploatat intensiv bambusul și au curățat de arbori întinderile de pământ înainte de a începe să construiască enigmaticele monumente de tip Stonehenge.