Un studiu realizat de Universitatea din Michigan (U-M) și Dartmouth Health a analizat știința care stă la baza sentimentului de deprimare la trezirea de dimineață. Cercetarea a implicat mai mult de 2.500 de medici rezidenți în formare pe o perioadă de doi ani.
Studiul a constatat că acești stagiari au raportat cele mai scăzute stări de spirit în jurul orei 5 dimineața și cele mai ridicate stări de spirit la ora 17.00. Studiul a arătat că starea de spirit urmează în mod natural un ritm zilnic, cu minime dimineața și maxime seara, indiferent de lipsa de somn.
Lipsa somnului a făcut ca aceste schimbări de dispoziție să fie mai intense, ceea ce a dus la o înrăutățire a stării de spirit și la creșterea schimbărilor de dispoziție pe parcursul zilei.
Potrivit lui Benjamin Shapiro, autorul principal al studiului și psihiatru la Dartmouth Health, privarea de somn înrăutățește starea de spirit și poate face ca o persoană să se simtă și mai abătută decât s-ar simți doar trezindu-se la ora 5 dimineața.
Totuși, chiar și într-o zi obișnuită, starea de spirit la ora 5 dimineața tinde să fie mai scăzută decât seara. Cercetătorii au analizat datele privind ritmul cardiac al stagiarilor, numărul de pași, modelele de somn și scorurile zilnice ale stării de spirit cu ajutorul dispozitivelor purtabile.
Ei au descoperit că fluctuațiile dispoziției sunt legate de ceasul intern al organismului și devin mai pronunțate cu cât o persoană rămâne trează mai mult timp.
Studiul subliniază importanța ceasului nostru corporal intern în reglarea stării de spirit și introduce tehnologia portabilă ca instrument valoros pentru explorarea factorilor de sănătate mintală.
Studiul s-a axat pe un model generalizat al dispoziției în rândul stagiarilor în medicină, recunoscând că variațiile individuale ale dispoziției sunt influențate de diverși factori, cum ar fi interacțiunile sociale, programele și trăsăturile de personalitate.
Deși studiul nu a explorat scalele de evaluare emoțională sau instrumentele de screening clinic, acesta a demonstrat potențialul unor instrumente non-invazive precum smartwatch-urile în monitorizarea tulburărilor de dispoziție și a ritmurilor circadiene.
Acest lucru ar putea facilita integrarea măsurătorilor ritmului circadian în practica clinică de rutină pentru practicienii din domeniul sănătății mintale.
