Istoria alegerilor este presărată cu întâmplări captivante și surprinzătoare. În anul 1839, Marcus „Landslide” Morton, un democrat american, a reușit să câștige funcția de guvernator al statului Massachusetts cu doar două voturi diferență.

Cu un total de 51.034 de voturi, Morton și-a devansat contracandidatul, al cărui număr de voturi s-a oprit la 51.032.

Un incident similar remarcabil a avut loc în India, în 2008, când politicianul C.P. Joshi a pierdut alegerile pentru statul Rajasthan cu un singur vot diferență în fața lui Kalyan Singh Chouhan.

Un alt aspect interesant al alegerilor vine din istoria președinției americane, unde George Washington a fost unicul lider care nu a reprezentat niciun partid politic.

Tot în Statele Unite, în anul 1845, Congresul a stabilit ca votul să aibă loc în prima marți după prima zi de luni din noiembrie, o alegere strategică între secerișul de toamnă și greutățile iernii.

Mai mult, în anumite state, cetățenii pot alege opțiunea de „niciunul de mai sus” pe buletinele de vot, evidențiind diversitatea opțiunilor disponibile în unele țări, cum ar fi India, Grecia sau Columbia.

În numeroase țări, votul este obligatoriu, iar cei care nu și-l exercită pot fi sancționați nu doar prin amenzi, ci și prin muncă în folosul comunității.

Un alt exemplu de intervenție autoritară în alegeri îl oferă Haiti, unde în 1964, dictatorul Papa Doc s-a declarat președinte pe viață, obținând un rezultat covârșitor de 99,9% din voturi.

Tactici neobișnuite au fost folosite și în Vietnam, în 1955, unde prim-ministrul Ngo Dinh Diem a tipărit buletine de vot cu numele său pe hârtie roșie, considerată norocoasă, în timp ce numele adversarului său apărea pe hârtie verde, asociată cu ghinionul.

Rezultatul a fost favorabil pentru Diem, dovedind încă o dată puterea percepțiilor culturale. O altă poveste memorabilă din alegeri vine din anul 1872, atunci când președintele Grant s-a confruntat cu un contracandidat decedat, Horace Greeley, la alegerile prezidențiale din Statele Unite.

Pe plan internațional, Noua Zeelandă a adus o schimbare semnificativă în 1893, devenind prima țară care a acordat femeilor dreptul de a vota.

Aceste momente istorice nu doar că subliniază diversitatea și complexitatea procesului electoral, dar și drumul lung parcurs în căutarea unui sistem democratic echitabil și reprezentativ.