O echipă internațională de cercetare a prezentat recent patru noi specii de rechini care „merg” observate în apele din nordul Australiei și Noii Guinee.
Descoperirea survine la finalul unui studiu de 12 ani și aproape dublează numărul de rechini umblători cunoscuți (nouă specii).
Înregistrarea video de mai sus surprinde un rechin umblător.
Chiar dacă denumirea ar putea stârni în mintea cititorului imagini cu rechini care se plimbă de-a lungul țărmului nisipos (vezi filmul de la finalul articolului), acești pești cu model ornat nu au fiziologia adaptată la viața în afara apei, potrivit Science Alert.
Deși sunt cunoscuți drept pești care „se plimbă” pe nisip, de fapt, rechinii își folosesc cu abilitate înotătoarele pentru a se târî de-a lungul recifului în apele puțin adânci, o trăsătură care îi ajută să prindă pești mici și nevertebrate.
„Cu o lungime medie mai mică de un metru, rechinii umblători nu reprezintă o amenințare pentru oameni, dar capacitatea lor de a rezista în medii sărace în oxigen și de a merge pe înotătoare le oferă un avantaj remarcabil în fața prăzii lor, constituite din crustacee mici și moluște”, explică într-un comunicat de presă Christine Dudgeon, de la Universitatea din Queensland.
Aceste caracteristici unice nu sunt prezente la ruda lor apropiată, rechinul de bambus gri, sau la rudele mai îndepărtate, rechinul-covor și rechinul-balenă.
Noii „mergători” aparțin genului Hemiscyllium și au legături genetice cu ceilalți cinci membri ai categoriei.
„Am estimat legătura dintre specii bazată pe comparații între ADN-ul lor mitocondrial, care este transmis prin linia maternă”, spune Dudgeon.
Se estimează că rechini umblători au apărut acum aproximativ nouă milioane de ani, relativ recent în comparație cu primii rechini, care au apărut în urmă cu 400 de milioane de ani.
Deși este dificil să înțelegem exact cum au apărut rechinii umblători, este probabil ca factorii de mediu, precum schimbarea nivelului mării, noile forme de teren, apariția recifelor și răspândirea rechinilor în zone noi să fi jucat un rol esențial în modelarea genului.
Se crede că rechinii din genul Hemiscyllium s-au îndepărtat de populațiile ancestrale și s-au adaptat la noi habitate tropicale, devenind în cele din urmă diferiți din punct de vedere genetic.
Ca urmare a arealului lor limitat la nordul Australiei, Noua Guinee și unele părți din Indonezia, rechinii umblători sunt amenințați de distrugerea habitatului și de pescuitul excesiv.
„O recunoaștere globală a necesității de a proteja rechinii umblători va contribui la protejarea acestora, cu beneficii pentru ecosistemele marine și comunităților locale, valorificând rechinii ca active turistice”, a declarat Mark Erdmann, coautor al studiului, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestuia, este esențial ca guvernele, comunitățile locale și publicul internațional să continue să conlucreze pentru a crea arii marine protejate, care să contribuie la sporirea biodiversității oceanului planetar.
S-ar putea să te intereseze și:
