Organizația Mondială a Sănătății a publicat recent un raport privind calitatea aerului, dezvăluind că doar 7 din 134 de țări au îndeplinit standardele organizației privind aerul curat.
Aceste standarde se concentrează pe limitarea particulelor nocive emise de vehicule și industrii, cunoscute în special sub numele de PM2,5, care sunt particule de funingine mai mici decât un fir de păr uman.
Raportul, realizat pe baza datelor de la peste 30.000 de stații de monitorizare din întreaga lume, a identificat Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă ca fiind singurele țări cu aer curat.
Deși calitatea generală a aerului s-a îmbunătățit față de deceniile anterioare, unele țări se confruntă în continuare cu probleme semnificative de poluare. Pakistanul a fost desemnat cea mai poluată țară, cu niveluri de PM2,5 de 14 ori mai mari decât standardul OMS.
India, Tadjikistan și Burkina Faso se confruntă, de asemenea, cu niveluri ridicate de poluare. Chiar și țările dezvoltate, precum Canada, s-au confruntat cu o deteriorare a calității aerului din cauza unor evenimente precum incendiile de pădure.
Poluarea aerului reprezintă o problemă gravă de sănătate la nivel mondial, fiind responsabilă pentru aproximativ 7 milioane de decese anual, depășind decesele cauzate de SIDA și malarie la un loc. Țările în curs de dezvoltare care se bazează pe combustibili fosili pentru energie sunt afectate în mod special.
În 2023, Begurasai, India, a fost identificată ca fiind cea mai poluată zonă urbană, 4 dintre cele mai poluate orașe din lume fiind situate în India. Eforturile de combatere a poluării aerului sunt îngreunate de factori precum activitățile economice post-pandemice.
Directorul IQAir a subliniat necesitatea urgentă de a acționa pentru a aborda impactul nociv al poluării. În timp ce unele țări au făcut progrese în ceea ce privește calitatea aerului, orientările actualizate ale OMS privind nivelurile de PM2,5 au arătat că multe țări europene depășesc standardele recomandate.
În concluzie, poluarea aerului rămâne o criză critică de sănătate la nivel mondial, care provoacă daune pe scară largă și necesită acțiuni imediate pentru a proteja sănătatea publică și mediul.
