Sigiliu de aur de aproape 5 kg. din vremea dinastiei Ming, descoperit în China

Pe albia râului Min, în sud-vestul Chinei, arheologii găsesc încă din 2017 obiecte valoroase care datează din secolul al XVII-lea. Ultima descoperire: un sigiliu imperial de aur cu puritate de 95% și greutatea de aproape cinci kilograme.

În 2017, în apropiere de Meishan, în provincia Sichuan, în sud-vestul Chinei, a început un proiect arheologic ambițios.

Sigiliul are aproximativ 370 de ani, este în forma unui pătrat cu latura de zece centimetri și grosimea de 2.5 centimetri și cântărește aproximativ cinci kilograme. Foto: Xinhua / Liu Kun

Lucrările efectuate pe șantier în toți acești ani au permis ca din albia râului Min (care fusese drenată pentru a facilita activitatea arheologilor), aproape de oraș, să fie scoase aproximativ 30.000 de obiecte datate în secolul al XVII-lea, perioada finală a dinastiei Ming (1344-1644), potrivit Xinhua.

Dintre acestea, aproximativ 10.000 sunt realizate din aur și argint, iar aproximativ 2.000 au fost clasificate ca fiind de mare valoare arheologică. Printre ele se numără monede, lingouri, bijuterii, ornamente și tacâmuri din aur, argint și bronz.

În 2020 s-a încheiat a treia campanie de săpături, iar la închiderea lucrărilor arheologii au făcut o nouă și surprinzătoare descoperire: un sigiliu de aur care cântărește aproape cinci kilograme.

Ornament de aur găsit pe șantierul arheologic, considerat în „top 10 al descoperirilor arheologice din China în 2017”. Foto: Xinhua / Liu Kun

Potrivit responsabilului șantierului arheologic, Liu Zhiyan, acest sigiliu, care datează de la sfârșitul dinastiei Ming „este una dintre cele mai importante descoperiri din ultimii ani și singura de acest fel din lume”.

Martor al sfârșitului unei ere

Sigiliul este un pătrat cu latura de zece centimetri și grosimea de 2.5 centimetri, fragmentat în patru părți aproape egale și realizat din aur cu o puritate de peste 95%.

Are un mâner în formă de broască țestoasă, cu inscripția „Shu Shi Zi Bao” („comoara prințului Shu”). Potrivit experților, această inscripție dovedește că sigiliul aparținea unui membru al casei imperiale.

Mai multe lingouri de aur situate în același depozit. Foto: Xinhua / Liu Kun

De asemenea, specialiștii consideră că obiectul a fost spart intenționat, probabil atunci când a izbucnit răscoala țărănească ce a pus capăt monarhiei.

Ruperea sigiliului a marcat moartea dinastiei

Potrivit lui Liu, cea mai plauzibilă teorie este că Zhang Xianzhong, liderul rebeliunii, a intrat în posesia peceții și a spart-o pentru a marca sfârșitul epocii imperiale.

Potrivit cercetătorilor, flota lui Zhang Xianzhong, poreclit Tigrul Galben, liderul unei revolte țărănești care a cucerit orașele Sichuan și Chengdu în 1644 și s-a proclamat rege al dinastiei Xi, a fost scufundată în secolul XVII în această porțiune a râului Min.

Doi nasturi găsiți cu ocazia săpăturilor de lângă râul Minjiang. Foto: Xinhua / Liu Kun

Flota, formată din peste o mie de nave, a fost distrusă de armatele generalului Yang Zhan, loial dinastiei Ming, în 1646.

De aceea, multe dintre obiectele recuperate în primele săpături sunt arme, deși mai târziu arheologii au recuperat diverse alte artefacte, unele foarte valoroase, cum ar fi bijuterii și monede.

Sigiliul de aur găsit pe situl râului Minjiang din orașul Meishan, provincia Sichuan, sud-vestul Chinei. Foto: Xinhua / Liu Kun
Vedere aeriană cu șantierul arheologic deschis pe râul Minjiang, unde au fost găsite peste 10.000 de obiecte. Foto: Xinhua / Liu Kun

Ca să știi mai mult, citește „Barbarii. Civilizații dispărute”

De multe ori ne gândim la civilizațiile Greciei și Romei antice ca la incubatoare discrete ale culturii occidentale, locuri în care ideile despre orice, de la guvernare la artă, erau libere să se dezvolte și apoi să fie distribuite în exterior în lumea mediteraneană mai largă. Dar, așa cum arată Peter Bogucki în această carte, Grecia și Roma nu s-au dezvoltat izolat.

În jurul lor existau comunități rurale care nu cunoșteau scrisul și care aveau culturi radical diferite, despre care puțini dintre noi mai știu astăzi ceva. Ei bine, Bogucki scoate la lumină în mod strălucit poveștile acestor oameni aproape uitați.

Autorul prezintă cum s-au dezvoltat aceste culturi, subliniind complexitatea crescândă a structurilor lor sociale, realizările lor tehnologice și practicile lor ieșite din comun. Rezultatul este o relatare fascinantă despre un capitol foarte puțin cunoscut din istoria omenirii.

„Barbarii. Civilizații dispărute” se găsește cu reducere pe Cărturești sau pe Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu