fbpx

Serghei Krikalev: Omul care a plecat „sovietic” în spațiu și a revenit „rus” pe Pământ

La sfârșitul primăverii anului 1991, cosmonauții sovietici Serghei Krikalev și Anatoli Artsebarski, alături de primul astronaut britanic, Helen Sharman, au decolat spre MIR, stația spațială sovietică. Misiunea celor doi sovietici era să înlocuiască echipajul de pe stație, în timp ce Sharman făcea parte din programul britanic „Juno”, al cărui scop era derularea unor experimente.

Sharman s-a întors pe Pământ împreună cu echipajul, opt zile mai târziu, iar Krikalev și Artsebarski au rămas să orbiteze Pământul, ocupându-se cu reparații pe stația spațială. Cinci luni mai târziu, Artsebarski a plecat și el acasă, însă Krikalev nu s-a supărat – era antrenat pentru zboruri de lungă durată.

statia spatiala MIR
Stația spațială MIR

Cu doi ani înainte, Krikalev petrecuse 152 de zile la bordul MIR. Totuși, nu avea de unde să știe că aceasta avea să fie cea mai lungă misiune a sa.

Potrivit Discover Magazine, Krikalev se ocupa cu ieșiri în spațiu și reparații la 300 de kilometri distanță de Pământ. În acest timp, țara lui trecea prin niște tulburări politice incredibile.

În august 1991, o lovitură de stat eșuată împotriva lui Mihail Gorbaciov a zguduit Uniunea Sovietică, punând în mișcare evenimentele care au dus la dezmembrarea sa.

În următoarele luni, statele sovietice au început să iasă din Uniune unul după altul, declarându-se independente. În 26 decembrie 1991, dezmembrarea era completă. Gorbaciov și-a dat demisia ca să fac loc președintelui noii țări, numite de acum „Rusia”.

Serghei Krikalev
Cosmonautul Serghei Krikalev

Dezmembrarea URSS a pus în pericol programul spațial. Cosmodromul Baikonur, de unde sovieticii își lansau rachetele, aparținea acum Kazakhstanului, care a început să ceară taxe uriașe celor de la Moscova pentru a le permite să-l folosească.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Însă economia Rusiei se prăbușea. S-a încercat strângerea de bani prin vânzarea călătoriilor în spațiu țărilor occidentale. Austria a plătit 7 milioane de dolari pentru un loc pe naveta Soyuz și o televiziune japoneză a plătit 12 milioane pentru a trimite un reporter pe nava spațială.

Moscova a negociat o înțelegere cu Kazahstanul și a fost de acord să trimită în spațiu primul cosmonaut kazah, în schimbul permisiunii de a lansa misiuni de la Baikonur. Însă noii astronauți – kazahul și austriacul – nu erau calificați pentru a-l înlocui pe Krikalev.

Deși refractar, Krikalev a fost până la urmă de acord să rămână la bordul stației spațiale, în timp ce partenerul lui avea să se întoarcă acasă. Ziarele ruse erau pline de simpatie pentru Serghei Krikalev.

Serghei Krikalev
Cosmonauții Aleksandr Volkov și Krikalev la bordul MIR

„Rasa umană și-a trimis un fiu în spațiu ca să îndeplinească o serie de sarcini concrete. Însă, după ce a părăsit Pământul, națiunea sa și-a pierdut interesul pentru aceste sarcini, din motive complet explicabile. Și l-a uitat pe cosmonaut. Nici măcar nu l-a adus înapoi la data stabilită”, relata Komsomoloskaia Pravda.

Krikalev a păstrat legătura cu soția sa Elena, care lucra la biroul de control al misiunii, vorbind cu ea prin radio o dată pe săptămână. Tulburările politice au făcut ca valoarea rublei să scadă dramatic, iar prețurile au crescut enorm.

Salariul lunar al lui Krikalev, de 500 de ruble, abia dacă ajungea pentru ca familia lui să supraviețuiască. De asemenea, agenția spațială făcea eforturi ca să reușească să trimită cutii cu provizii spre stația spațială.

La un moment dat, rușii s-au gândit să vândă MIR americanilor, însă NASA nu s-a arătat interesată. În cele din urmă, pe 22 martie 1992, după 311 zile pe orbită, Krikalev s-a întors înapoi pe Pământ, într-o țară care era foarte schimbată.

Serghei Krikalev
Krikalev este scos din capsula Soiuz. Martie 1992

Superputerea comunistă se dezmembrase în 15 state. Președinții se schimbaseră și orașul său natal, Leningrad, devenise Sankt Petersburg. Krikalev a avut nevoie de ajutor pentru a ieși din capsula Soyuz.

„Era palid ca făina și transpirat ca o bucată de aluat ud”, scria Discover Magazine. Cosmonauții au fost înfășurați în blănuri și așezați pe scaune. Cineva le-a dat supă caldă. Ani mai târziu, Krikalev avea să-și amintească:

„A fost foarte plăcut, în ciuda gravității. Din punct de vedere psihologic, a fost extraordinar. Nu a fost tocmai o euforie, însă a fost ceva grozav.”

Krikalev s-a întors în spațiu după mai puțin de doi ani, de data aceasta la bordul navetei americane Discovery. Era pentru prima dată când un cosmonaut rus zbura alături de cosmonauți americani, într-o navetă a SUA.

„Nașterea” Stației Spațiale Internaționale: Sunt cuplate Modulele Unity și Zaria, 1998

Krikalev s-a retras din activitate în 2007. A petrecut peste 800 de zile pe orbită, ocupând locul al treilea printre cosmonauții cu cel mai mare număr de zile în spațiu.

Perioada de 311 zile din timpul dezmembrării Uniunii Sovietice ocupă locul al șaselea între cele mai lungi zboruri spațiale din istoria călătoriilor în cosmos.


În continuare, citește despre misterul nedezlegat al cosmonauților sovietici pierduți în spațiul cosmic, iar apoi descoperă povestea lui Vasili Arhipov, omul care a salvat lumea de la distrugerea nucleară.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

>