Scanările cu raze cosmice vor dezvălui conținutul celor două camere ascunse din Marea Piramidă din Egipt

O nouă scanare a Marii Piramide de la Gizeh din Egipt cu ajutorul razelor cosmice ar putea dezvălui natura celor două goluri misterioase din interiorul acesteia, relevă un nou studiu.

Potrivit Science Alert, cel mai mare dintre cele două goluri se află chiar deasupra marii galerii, un pasaj care ar putea duce la presupusa cameră a faraonului Keops, și are o lungime de aproximativ 30 de metri și o înălțime de 6 metri, conform scanărilor anterioare ale piramidei.

scanarile-cu-raze-cosmice-vor-dezvalui-doua-goluri-ascunse-in-marea-piramida-din-giza_700x365.jpeg
Marea Piramidă din Egipt conține curta 2.300.000 de blocuri de piatră. Foto: Wikimedia

Arheologii nu știu ce conține acest spațiu, care ar putea fi singură o încăpere mai mare sau mai multe camere mici, dar speră ca scanările să le permită să descopere funcția acestei cavități. Cea mai optimistă variantă este ca deschiderea să fie camera funerară ascunsă a lui Keops. O variantă mai banală este că misterioasa cavitate a jucat un anumit rol în construcția piramidei.

Presupusă a fi construită pentru faraonul Keops (care a domnit între anii 2551 și 2528 î.e.n.), Marea Piramidă din Gizeh este cea mai mare structură construită vreodată în Egiptul antic și este singura minune a lumii antice care s-a păstrat până în zilele noastre.

Între 2015 și 2017, proiectul Scan Pyramids a efectuat o serie de analize care au analizat muoni, particule cosmice care cad în mod regulat pe Pământ, pentru a detecta goluri. Aceste scanări au dezvăluit ambele goluri în 2017.

Massive-Void-inside-the-Great-Pyramid_compressed
Punctele albe marchează misterioasa încăpere din Marea Piramidă. Foto: Proiectul Scan Pyramids

Acum, o nouă echipă intenționează să scaneze din nou Marea Piramidă, dar de data aceasta cu un sistem mai puternic care va analiza muonii mai în detaliu. Muonii sunt particule elementare încărcate negativ care se formează atunci când razele cosmice se ciocnesc cu atomii din atmosfera Pământului.

Aceste particule de mare energie cad constant pe Pământ. Deoarece se comportă diferit atunci când interacționează cu piatra sau cu aerul, cercetătorii pot folosi detectoare ultrasensibile pentru a identifica particulele și pentru a cartografia zonele pe care nu le pot scana fizic, așa cum s-a întâmplat în cazul Marii Piramide.

„Plănuim să desfășurăm un sistem de telescoape care are o sensibilitate de peste 100 de ori mai mare decât cea a echipamentului folosit recent la Marea Piramidă. Deoarece detectoarele propuse sunt foarte mari, ele nu pot fi plasate în interiorul piramidei, așa că abordarea noastră este de a le plasa în exterior și de a le deplasa de-a lungul bazei. În acest fel, putem colecta muoni din toate unghiurile pentru a acumula setul de date necesar”, a scris echipa în lucrare.

Utilizarea unor telescoape muonice foarte mari plasate în afara Marii Piramide poate produce imagini cu o rezoluție mult mai bună datorită numărului mare de muoni detectați.

Scanările ar putea dezvălui inclusiv conturul obiectelor din camera misterioasă

Receptoarele sunt atât de sensibile, au notat cercetătorii, încât ar putea chiar să dezvăluie prezența artefactelor în interiorul golurilor.

„Dacă doar câțiva metri cubi sunt umpluți cu materiale precum ceramică, metale, piatră sau lemn, ar trebui să le putem distinge din aer”, spune Alan Bross, cercetător la Fermi National Accelerator Laboratory.

Echipa a primit aprobarea Ministerului Turismului și Antichităților din Egipt pentru a efectua scanările, dar mai are nevoie de finanțare pentru a construi echipamentul și a-l amplasa lângă Marea Piramidă.

„Căutăm sponsori pentru întregul proiect. Odată ce vom avea finanțarea completă, credem că va dura aproximativ doi ani pentru a construi detectoarele”, a spus Bross.

În prezent, grupul are suficiente fonduri doar pentru a efectua simulări și a proiecta câteva prototipuri, a adăugat Bross.

Echipa se așteaptă ca după amplasarea telescoapelor, după aproximativ un an de vizionare, să obțină rezultate preliminare. Pentru a colecta date suficiente despre muoni, pentru a atinge sensibilitatea maximă pentru studiul Marii Piramide, sunt necesari circa doi ani de studiu.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu