Rezistența corpului uman se datorează minții sau mușchilor? Când vine vorba de alergat, distanța parcursă și viteza atinsă de un om sunt determinate de un număr de factori fizici, inclusiv de nivelul de oxigen (volumul pe care îl poate pompa în corp) și de pragul lactic, adică de punctul la care corpul produce mai mult acid lactic decât poate descompune (acumularea acestei substanțe te face să alergi mai încet).
Unii dintre acești factori sunt genetici, alții depind de pregătirea fizică. Potrivit ScienceFocus, abia în ultimii ani cercetătorii din domeniul sportului au început să recunoască importanța puterii minții în efortul fizic extrem.
Cu cât alergi mai mult, cu atât este mai importantă o strategie mentală bine gândită. Strategiile comune de a face față durerii includ automotivarea și tehnici de distragere care blochează gândurile negative.
Cu 30 de ani în urmă, savanții au calculat că cel mai scurt timp care ar putea fi obținut la un maraton, în condiții perfecte și cu un atlet perfect, ar fi de o oră și 58 de minute. Și ne apropiem de acest punct.
Maratonul în mai puțin de două ore
În septembrie 2018, alergătorul kenyan de cursă lungă Eliud Kipchoge a stabilit un record mondial, 2:01:39, la Maratonul Berlinului – o cursă ideală pentru obținerea unor timpi rapizi, datorită lipsei variației de nivel, datorită faptului că sunt puține curbe și datorită condițiilor meteo, care sunt în general bune.
Un an mai târziu, la Viena, Kipchoge a stabilit un record mondial pe care nu-l vom uita prea curând: a câștigat Maratonul în 1:59:40.
După o pregătire mai temeinică – a sa și a echipei – alergătorul a obținut imposibilul și a trecut linia de sosire în fața a 120.000 de fani, iar performanța sa a fost vizionată pe YouTube de peste cinci milioane de ori.
Fiziologii sportivi cred că în următoarele decenii tot mai mulți atleți se vor putea menține sub limita de două ore, datorită creșterii numărului de „pepiniere de sportivi” și avansurilor în tehnologia de antrenament, creându-se astfel combinații ideale între atleți și condițiile de alergare.
Rezistența corpului uman depinde de mai mulți factori
În ceea ce privește rezistența corpului uman, alergatul pe distanță mare stresează corpul: cercetările recente de la Universitatea din Pelopones, Grecia, au descoperit că nivelurile de inflamație din sângele atleților de ultraanduranță (cei care aleargă curse mai lungi decât maratonul) erau similare cu cele ale bolnavilor de cancer sau ciroză.
Totuși, în următoarele câteva zile, nivelurile de inflamație au revenit la normal, ceea ce sugerează că acești sportivi au o abilitate remarcabilă de a-și reveni după un efort intens.
Un antrenament bun înseamnă să fii conștient de limitele tale, ca să poți să îți dai seama de momentul în care ai trecut de limita dintre „durerea bună” și „durerea rea”.
