Revolta de la lagărul de exterminare Sobibor

La 14 octombrie 1943, în lagărul de exterminare Sobibor, construit pentru prizonierii evrei din Polonia ocupată de naziști, a avut loc o revoltă a deținuților. Aceștia au reușit să ucidă 11 ofițeri germani și să îi copleșească pe gardienii lagărului. Dintre foștii deținuți, 48 de bărbați și 10 femei au supraviețuit după cel de-al Doilea Război Mondial.

Lagărul de la Sobibor a fost construit în timpul războiului, special pentru prizonierii evrei din Polonia ocupată de naziști. Complexul a fost ridicat de SS, în cadrul Operațiunii Reinhardt.

revolta-de-la-lagarul-de-exterminare-sobibor_700x365.jpeg
Memorialul de la Sobibor, așa cum arată în prezent. Foto: Wikimedia

În vreme ce alte lagăre de concentrare îi obligau pe prizonier să facă diverse munci, Sobibor a fost strict un lagăr de exterminare. Aici au fost uciși aproximativ 200.000 de prizonieri.

Sobibor a fost al patrulea cel mai ucigător lagăr de exterminare care a existat în timpul regimului nazist și al Holocaustului, fiind eclipsat doar de lagărele de la Auschwitz, Treblinka și Belzec.

Revolta prizonierilor de la Sobibor

La 14 octombrie 1943, aici a avut loc o revoltă a prizonierilor. Acțiunile au fost conduse de Alexander Pecherski și Leon Feldhendler. Revolta, desfășurată în două etape, este cunoscută drept cea mai de succes revoltă care a avut loc în timpul Holocaustului.

Prima parte a planului a implicat grupuri de prizonieri care au ucis discret ofițerii SS de serviciu la posturile lor sau prin atragerea lor în locuri lăturalnice. A doua fază prevedea ca cei 600 de prizonieri să se adune pentru apelul nominal al lagărului, apoi să evadeze pur și simplu ieșind pe poarta din față.

revolta de la sobibor 1_compressed
Câțiva dintre supraviețuitorii lagărului de exterminare Sobibor în 1944. Felhendler se află în dreapta sus. Foto: Wikimedia

Prizonierii au reușit să ucidă 11 ofițeri germani și să îi depășească pe gardienii lagărului. Au folosit unelte ascuțite precum cuțite, topoare, ciocane și dălți. Prizonierii au luat apoi revolverele și puștile gardienilor, împreună cu grenade și alte arme de foc.

Cu toate acestea, restul planului a fost dejucat atunci când mai mulți ofițeri SS au descoperit complotul. Prizonierii au fost forțați să escaladeze garduri de sârmă ghimpată și să traverseze un câmp minat pentru a evada, totul în timp ce ofițerii SS care au reușit să scape cu viață trăgeau cu mitralierele asupra lor.

Evadare și supraviețuire

În lagăr se aflau aproape 600 de prizonieri în acel moment. Mai mult de 100 dintre ei au ales să nu participe la revoltă. Dintre cei care au făcut-o, 265 au murit, uciși fie de gardienii care i-au urmărit, fie sărind în aer pe câmpul minat în timp ce încercau să evadeze.

revolta de la sobibor 2_compressed
Himmelstrasse („Drumul spre Rai”), așa cum numeau naziștii poteca pe care deținuții erau duși spre camerele de gazare de la Sobibor. Foto: Wikimedia

Dintre cei care au reușit să scape, 53 au pierit în diverse moduri până la sfârșitul războiului. Alți 58 – 48 de bărbați și 10 femei – au reușit să supraviețuiască războiului.

Feldhendler însuși a scăpat și s-a ascuns. A fost împușcat și ucis aproape doi ani mai târziu, cu doar câteva luni înainte de încheierea războiului. Pecherski nu numai că a scăpat, dar a reușit să se întoarcă acasă, în Uniunea Sovietică, unde a murit la vârsta de 80 de ani.

Semion Rosenfeld, născut în Ucraina, a fost ultimul supraviețuitor cunoscut al revoltei de la Sobibor. În iunie 2019, Rosenfeld a murit într-un azil de bătrâni nu departe de Tel Aviv, Israel. Avea 96 de ani.

După revoltă

 

La scurt timp după revolta de la Sobibor, liderul SS, Heinrich Himmler, a cerut ca lagărul să fie închis și demolat. Pentru a masca locul unde au avut loc crimele, naziștii au plantat copaci. Au acoperit apoi cu asfalt locurile în care se aflaseră anterior camerele de gazare, astfel încât să pară că acolo era un drum.

Înșiși deținuții supraviețuitori de la Sobibor au furnizat forța de muncă pentru demolarea lagărului. Unii au fost apoi transferați în lagărele de muncă din alte părți ale Europei ocupate de naziști.

Cei care au rămas la Sobibor au fost uciși în noiembrie 1943. În decembrie 1943, ultimele gărzi SS rămase la Sobibor au părăsit locul.

În continuare, citește despre Planul nazist de mutare a evreilor din Europa în Madagascar, apoi află despre evenimentele de la Theresienstadt, lagărul în care naziștii au păcălit Crucea Roșie.

Ca să știi mai mult, citește „Pecetluite în istorie. Scrisori care au schimbat lumea”

O remarcabilă antologie ce reunește scrisori celebre într-un impresionant arc de timp care străbate vremurile, purtându-ne din Antichitate până în vremurile noastre și vorbindu-ne despre putere, iubire, creație, sex, credință și război, „Pecetluite în istorie” este un autentic omagiu adus genului epistolar, oferind cele mai faimoase scrisori care au marcat istoria lumii, cultura universală și viața intimă a unor personaje ilustre.

Reputatul istoric Simon Sebag Montefiore a realizat o selecție de peste o sută de epistole, din care unele sunt pline de noblețe și înălțătoare, altele detestabile și tulburătoare, unele se constituie în adevărate capodopere literare, altele sunt brutale, dure și șocante; multe sunt erotice, altele sfâșietoare.

În binecunoscutul său stil antrenant de talentat narator, Montefiore ne arată de ce aceste scrisori sunt o lectură indispensabilă: cum ele ne descifrează trecutul, ne îmbogățesc viața de azi și ne luminează ziua de mâine.

„Pecetluite în istorie. Scrisori care au schimbat lumea” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești, Elefant sau Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu