fbpx

Regina Ranavalona I, cea mai mare criminală din istorie

Istoria este plină de lideri care au devenit celebri din cauza setei tiranice și inumane de a domina. Unii au ucis milioane de oameni din dorința de nepotolit de a deține puterea absolută.

Însă puțini s-au apropiat de gradul de brutalitate și sadism al unei femei. Aceasta a fost regina Ranavalona I și a condus cu cruzime insula-națiune Madagascar timp de mai mult de trei decenii, între 1828 și 1861.

Dintr-un motiv sau altul, regina nu a dobândit notorietatea altor lideri despotici. Însă este foarte probabil că a fost cea mai mare criminală dintre femeile care au intrat în istorie, fiind responsabilă de milioane de morți.

Acest „palmares” i-a atras reginei Ranavalona I supranumele de „nebuna din Madagascar”.

Ramavo devine regina Ranavalona I

ranavalona_i_01

Născută în 1778 într-o familie obișnuită, Ranavalona I a purtat inițial numele de Ramavo.

Dar destinul avea să i se schimbe în momentul în care tatăl ei a aflat despre un complot de asasinare îndreptat împotriva regelui Madagascarului.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Tatăl ei l-a informat imediat pe rege despre acest plan, iar monarhul a zădărnicit complotul. În schimb, regele recunoscător a răsplătit familia, acceptând căsătoria dintre Ramavo și prințul moștenitor Radama.

În 1810, Radama a urcat pe tron. Din păcate, căsătoria celor doi a fost nefericită, iar cuplul nu a avut niciun moștenitor.

Conform standardelor obișnuite ale noii sale poziții, regele Radama a început să-și „elimine” metodic toți adversarii și posibilii dizidenți.

ranavalona_i_06
Regele Radama I

Spre disperarea lui Ramavo, printre cei „eliminați” se numărau și membri ai familiei ei. Acest lucru a avut un impact negativ asupra relației matrimoniale, care era oricum problematică.

De asemenea, probabil că aceste fapte ale regelui au constituit pentru Ramavo un imbold semnificativ înspre acțiunile sale de mai târziu.

Radama a murit în 1828, fără să lase vreun moștenitor. Potrivit legii, următorul pe linia de succesiune la tron era Rakotobe, fiul bine educat al surorii mai mari a lui Radama.

Deși reușise să stea departe de privirile publicului în ultima parte a domniei lui Radama, Ramavo se ocupa cu mare pricepere de diverse uneltiri.

Își dorea tronul și, sprijinită de niște persoane bogate și influente, a dat curs unei lovituri de stat.

Era un plan pe care proaspăta văduvă îl țesuse cu meticulozitate și care s-a lovit de prea puțină rezistență.

Drept urmare, tânăra și-a luat numele de Ranavalona I și a devenit regină.

Începuturile brutale ale reginei Ranavalona I

ranavalona_i_04

Noua regină a fost puternică și nemiloasă chiar de la început. La încoronare, și-a făcut intențiile cât se poate de clare:

„Să nu spuneți: «Este doar o femeie slabă și neștiutoare, cum ar putea ea conduce un imperiu atât de mare?».

Eu voi fi conducătorul aici, spre propășirea poporului meu și gloria numelui meu! Nu voi venera alți zei în afară de zeii strămoșilor mei.

Oceanul va fi granița regatului meu și nu voi ceda un fir de păr din regatul meu!”, a clamat ea.

Una dintre primele sale acțiuni a implicat identificarea și suprimarea potențialelor amenințări (atât legitime, cât și imaginare).

Epurarea s-a declanșat cu capturarea și să executarea sistematică a membrilor familiei răposatului rege Radama.

În esență, regina se răzbuna pentru acțiunile fostului ei soț, îndreptate împotriva familiei ei, cu două decenii în urmă.

Înlăturarea creștinilor

ranavalona_i_05
Regina îi percepea pe misionarii creștini ca pe o amenințare

La începutul domniei, „regina cu inimă de gheață” a declarat răspicat că țara ei era autosuficientă. Iar ea avea toate intențiile să mențină această autosuficiență.

În plus, nu avea de gând să permită „străinilor” să submineze sistemul antic de legi și cultura.

Această proclamație nu a sunat prea bine pentru numărul mare de misionari creștini, care vizitau insula de mai multe decenii.

Regina Ranavalona I a lansat un avertisment privind influența străinilor asupra supușilor ei.

„Ei (creștinii – n. red.) m-au tăgăduit, prin urmare și eu îi tăgăduiesc pe ei. Ei m-au respins. Și eu îi resping pe ei”, a spus ea.

Probabil că regina nu avea încredere că avea suficientă putere încât să fie sigură că supușii o vor asculta. Prin urmare, a interzis oficial creștinismul pe insulă în 1835.

În cele din urmă, paranoia reginei Ranavalona I s-a agravat și a cuprins toate posibilele intervenții străine, în special cele ale britanicilor și ale francezilor.

Regina Ranavalona I: varianta feminină a lui Caligula

ranavalona_i_02
Atârnarea, una dintre metodele de execuție preferate ale reginei Ranavalona I

Domnia marcată de teroare din timpul celor trei decenii în care Ranavalona I a condus Madagascarul nu s-a concentrat doar asupra străinilor.

Și propriul ei popor a simțit cruzimea regimului. Supușii își atrăgeau mânia ei pentru cele mai mici greșeli.

Foarte inventivă în ceea ce privea metodele de represiune, regina Ranavalona I îi supunea adeseori pe cei care călcau legea la:

  • Atârnare: Cel „vinovat” atârna zile în șir de niște stânci abrupte și rudele sale erau obligate să privească, pe măsură ce frânghia se subția până se rupea, iar victima murea în urma căderii.
  • Fierbere, ardere și îngropare de viu: Mii de persoane suspectate de diferite infracțiuni au fost supuse acestor metode de execuție medievale. Prietenii și rudele condamnaților erau martori la tortură, ca un avertisment din partea reginei.
  • Decapitare: Într-un caz bine documentat, din ordinul Reginei, capetele soldaților francezi decapitați au fost trase în țeapă și postate de-a lungul plajelor de pe insulă, pentru a-i descuraja pe francezi să invadeze țara.
  • Otrăvire: Regina făcea ocazional teste de loialitate, administrându-le otravă celor a căror supușenie i se părea îndoielnică. Nu e surprinzător că puțini „subiecți ai testelor” au supraviețuit.

  • Muncă silnică: Din cauza câte unui capriciu, regina ordona adeseori ridicarea unor construcții nerealiste, folosind pentru aceasta mii de localnici ghinioniști sau prizonieri.

Experții au estimat că, în timpul domniei de 33 de ani a reginei Ranavalona I, între 50% și 75% din populația Madagascarului a murit prematur, din cauza războiului, a bolilor sau a sistemului nemilos de justiție.

Reginei Ranavalona I i se atribuie cel puțin 2,5 milioane de morți, motiv pentru care și-a câștigat titlul de „cea mai mare criminală din istorie”. După moartea regineii, în 1861, succesorul său a declarat doliu național timp de nouă luni.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

  • Incredibilia.ro spune:

    A fost succedată de fiul său, devenit regele Radama al II-lea. Dacă ar fi preluat puterea o facțiune rivală, probabil că n-ar fi fost doliu, ci sărbătoare națională.

  • >