Războiul de 781 de ani și alte 4 conflicte deosebit de îndelungate

Războaiele au fost purtate încă de când oamenii au dezvoltat primele unelte și arme. În mod ironic, marile conflictele recente care ne-au influența viața – ambele războaie mondiale, de exemplu – reprezintă puncte minuscule în paginile istoriei militare.

În schimb, există zeci de războaie care au durat mai multe decenii sau chiar secole. Începând cu luptele romanilor cu germanii și terminând cu Reconquista, în acest articol îți prezentăm cinci dintre cele mai îndelungate conflicte din istoria omenirii.

1

Războaiele romano-germanice (681 de ani)

„Vercingetorix își aruncă armele la picioarele lui Iulius Cezar”, de Lionel Noel Royer, 1899. Vercingerorix a fost un lider al galilor. Foto: Wikimedia

Războaiele romano-germanice au fost purtate între romani și triburile germanice timpurii. Violența a început în 113 î.e.n., când triburile cimbrilor și teutonilor au migrat pe un teritoriu controlat de Republica Romană. În ciuda faptului că Roma a suferit pierderi mari, a ieșit învingătoare.

Veacuri la rând, romanii și-au impus forța cu ajutorul armatei, dar în secolul V prestigiul Romei se clătina periculos. În timp ce vandalii provocau haos dincolo de Alpi, regele Alaric și „barbarii” lui vizigoți ridicau un asediu asupra Romei.

Atacatorii s-au oferit să cruțe orașul în schimbul unui tribut anual și al unui loc în ierarhia militară, dar împăratul Honorius a refuzat. În 410, sclavii rebeli și gladiatorii au deschis porțile ca să intre vizigoții, care au prădat orașul vreme de trei zile.

Violențele au continuat până în secolul VI, prin diverse raiduri și bătălii. După 681 de ani de război, conflictul s-a încheiat, în sfârșit, în anul 569.

2

Războaiele romano-persane (681 de ani)

Războaiele romano-persane au fost o serie de bătălii purtate între Imperiul Roman și Imperiul Persan din 54 î.e.n. până în 628, o perioadă care s-a întins (ca în cazul războaielor romano-germanice) pe 681 de ani.

Similar cu Reconquista, diferențele religioase au jucat un oarecare rol, dar mult mai importante au fost ambițiile fiecărui imperiu de a-și extinde granițele. În mare parte, deci, conflictul a fost teritorial.

Războaiele mitridatice au marcat începutul conflictului. Ambele părți au înregistrat mai multe victorii și înfrângeri, câștigând și pierzând teritorii pe parcursul celor 681 de ani. Totuși, granițele dintre ambele imperii au rămas în mare parte neschimbate.

Basorelief înfățișând victoria regelui Șapur I în fața împăratului roman Valerian. Foto: Wikimedia

Atâtea secole de violență au secătuit ambele tabere, care s-au găsit vulnerabile în fața noii armate arabe unite. Imperiul Persan s-a prăbușit repede, complet și definitiv. În timpul războaielor bizantino-arabe care au urmat, majoritatea teritoriilor Imperiului Roman de Răsărit s-au pierdut, cu excepția Anatoliei (Turcia), Balcanilor și Italiei.

3

Războaiele bizantino-bulgare (715 ani)

Formarea Primului Imperiu Bulgar, în 681, a marcat începutul unei perioade de 715 ani de război cu Imperiul Bizantin, cunoscut și sub numele de Imperiul Roman de Răsărit. Interesați de expansiunea teritorială spre sud-vest, bulgarii au obținut la început mai multe victorii.

Până în secolul X, forța Imperiului Bulgar a slăbit mult deoarece s-a angajat în mai multe războaie, inclusiv într-un conflict cu Rusia. În 1018, a căzut în mâinile Imperiului Bizantin. Cu toate acestea, după o serie de revolte eșuate, bulgarii au reușit să revendice cea mai mare parte a teritoriului, deoarece Imperiul Bizantin se confrunta cu probleme interne.

Grafică: Incredibilia

În ciuda semnării unui tratat de recunoaștere a celui de-al doilea imperiu bulgar, violențele nu s-au oprit. Conflictul a continuat până în 1396, când Bulgaria a fost învinsă de turcii otomani. 57 de ani mai târziu, capitala bizantină, Constantinopol, a căzut și ea în mâinile otomanilor.

4

Războaiele anglo-franceze (748 de ani)

Războaiele anglo-franceze au fost o serie de confruntări dintre Anglia și Franța care au început în 1066, când William, ducele de Normandia, și 7.000 de soldați francezi au invadat Anglia. Văr îndepărtat al ultimului rege, William credea că avea o pretenție legitimă la tronul englez. Această luptă a dus la o serie de violențe care au durat aproape 750 de ani.

Poate că cel mai faimos conflict dintre acești doi rivali este Războiul de Șapte Ani. Conflictul s-a terminat cu victoria englezilor, care au reușit să elimine amenințarea pe care o reprezenta Franța la adresa expansiunii spre vest, în America de Nord.

Seia de bătălii s-a încheiat în 1815, odată cu Războiul de 100 de Zile. Napoleon Bonaparte, care tocmai fusese exilat, s-a întors în Franța pentru a cuceri Parisul.

Bătălia de la Cuddalore (20 iunie 1783) dintre flota franceză, comandată de Bailli de Suffren, și cea britanică, sub ordinele contraamiralului Edward Hughes. Foto: Wikimedia

Anglia și alte câteva țări au format o coaliție ca să lupte împotriva corsicanului în Bătălia de la Waterloo, punând în cele din urmă punct domniei acestuia. Napoleon a fost trimis din nou în exil, de data aceasta pe insula Sfânta Elena, unde a și murit, șase ani mai târziu.

5

Reconquista (781 de ani)

Reconquista, cunoscută și sub numele de cruciade iberice, a fost o serie de campanii militare întinsă pe 781 de ani. Conflictul a început în 711, când musulmanii din norul Africii au cucerit de la vizigoți Peninsula Iberică.

În secolul XI, cavalerii creștini din întreaga Europă au încercat să recupereze teritoriile spaniole și portugheze. Războiul care a rezultat a fost sprijinit de diferiți papi de-a lungul anilor.

„Mauri și creștini în Bătălia de la Marrakech”, preluată din Cantigas de Santa Maria. Foto: Wikimedia

1085, creștinii au obținut prima lor victorie majoră când regele Alfonso al VI-lea a cucerit Toledo, capitala creștinătății spaniole. Un secol mai târziu, maurii au pierdut bătălia de la Las Navas de Tolosa, o înfrângere uimitoare din care nu își vor mai reveni niciodată.

În 1252, doar Granada se mai afla sub controlul lor. Când și acest oraș a căzut, în 1492, s-a terminat și conflictul întins pe aproape opt secole. Religia a jucat, într-adevăr, un rol în cruciadele iberice, dar pentru o lungă perioadă de timp a fost vorba în principal de câștiguri de teritorii și recompense financiare.

Sub dominația creștină, multe moschei au fost transformate în biserici, însă altele au rămas neschimbate, ceea ce le-a permis musulmanilor rămași în teritoriile spaniole să-și practice religia. Odată cu încheierea Reconquistei, violența – care a fost substratul cruciadelor iberice –  va deveni substratul cuceririi spaniole și portugheze a Lumii Noi.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu