Cu toții știm că dulciurile și produsele de patiserie consumate în cantități mari pot duce la obezitate. Și acesta nu este singurul efect negativ pe care produsele preferate îl pot avea asupra noastră.

Multe dintre mâncărurile obișnuite, promovate drept sănătoase, sunt dăunătoare. În acest articol îți prezentăm 11 produse consumate la scară largă, care ascund pericole nebănuite.

Creveții – accesibili la prețuri din ce în ce mai mici – acumulează metale grele în organism. De aceea, este foarte important să știi unde au fost capturați creveții pe care îi consumi.

Dintre toate felurile de fructe de mare, creveții sunt campioni la conținutul de colesterol. Dacă îi consumi prea des, ei pot determina creșterea nivelului de colesterol din sânge.

Nu este prea sănătos să mănânci brânză ambalată în folii de plastic. Feliile de brânză topită sunt produse folosind un număr mare de aditivi chimici, care îi oferă acestui produs aroma și culoarea specifice.

Așa că, de fapt, nu mănânci „brânză ideală pentru sandviș”, ci o substanță ce seamănă cu plasticul. De aceea, este recomandat să consumi brânză clasică, vândută la calup.

Majoritatea chipsurilor pe care le poți cumpăra în magazine conțin mai puțini cartofi și mai mulți aditivi decât ai putea crede. Unele studii au arătat că majoritatea pungilor cu chipsuri au un conținut de cartofi mai mic de 60% (restul volumului ambalajului este aer).

Însă în aceste pungi se află și o cantitate uriașă de sare, aditivi, coloranți, conservanți și alte substanțe.

Orezul crește pe câmpiile inundate, iar anumite orezării din Asia sunt puternic contaminate cu arsenic, pe care apa îl scoate din sol. Arsenicul este una dintre cele mai toxice substanțe de pe Pământ, iar consumul excesiv de orez crește șansele de diabet, boli ale sistemului nervos și chiar cancer de prostată.

Savanții de la Queen’s University din Belfast au făcut mai multe experimente privitoare la modul de gătire a orezului și au găsit o modalitate de a-l face inofensiv. Dacă lași orezul în apă peste noapte, concentrația de arsenic se va reduce cu 80%.

Iaurtul din supermarketuri conține conservanți, agenți de îngroșare, potențiatori de aromă și alte elemente „sănătoase”. El nu arată ca iaurtul clasic, făcut din lapte cu bacterii de acid lactic.

Principalele pericole sunt zahărul și grăsimea. Se recomandă să nu consumi mai mult de 6 lingurițe de zahăr pe zi, iar 100 de grame de iaurt pot conține chiar și 3 lingurițe de zahăr!

Efectele secundare sunt următoarele: obezitate, riscul de diabet și un pancreas slăbit. Iaurturile obișnuite sunt mai degrabă grase (începând de la 2,5% grăsime) și duc la creșterea nivelului de colesterol, care poate cauza accident vascular sau infarct.

Dacă crenvurștii cumpărați de la supermarket conțin 50% carne, poți spune că ai avut noroc. De obicei, aceștia conțin doar 10-15% carne.

Alte ingrediente includ făina de oase, cartilaje, piele, grăsimi vegetale și animale, amidon, proteine de soia și sare. Și nu ai de unde să știi dacă soia folosită a fost sau nu modificată genetic.

De obicei, se adaugă agenți de îngroșare, coloranți, conservanți și potențiatori de aromă. Aceste suplimente se adună în corp, ne distrug sistemul imunitar, cauzează alergii și chiar și boli grave, cum ar fi cancerul pancreatic.

Crenvurștii și cârnații sunt dăunători pentru copii: sistemul lor digestiv nu poate procesa acești compuși chimici complecși.

Pe baza cercetărilor desfășurate asupra a 260.000 de femei, savanții de la Universitatea din Glasgow susțin că consumul de cantități minime de carne procesată poate duce la creșterea riscului de apariție a cancerului la sân.

Aceste feluri extravagante de brânză, cum ar fi Roquefort, Dorblu, Camembert și Brie au câteva caracteristici folositoare.

Ele cresc rata absorbției de calciu, reduc efectele negative ale razelor ultraviolete, oferă corpului nostru proteine, previn disbacterioza, ne îmbunătățesc fundalul hormonal și sistemul cardiovascular.

Penicillium roqueforti (o ciupercă saprotrofă) subțiază sângele și îmbunătățește circulația. Însă trebuie să ții minte că nu este recomandat să consumi mai mult de 50 de grame de astfel de brânză în fiecare zi.

Dacă depășești această cantitate, microflora intestinală va fi supraîncărcată cu Penicillium, care cauzează dizbacterioză, iar corpul tău are șanse să devină dependent de antibiotice. Pe lângă asta, mucegaiul conține fermenți care cauzează anumite alergii.

Femeile însărcinate și cele care alăptează ar trebui să elimine consumul de brânză albastră și albă, deoarece mucegaiul de pe aceste tipuri de brânză conține listeria, o bacterie care poate cauza boli infecțioase.

Îți plac biscuiții sărați? Diabetul, accidentele vasculare, infarctul, obezitatea, arterioscleroza și boala Alzheimer sunt toate „îndrăgostite” de biscuiții sărați.

Se recomandă să consumi mai puțin de o linguriță de sare pe zi, iar un biscuit sărat conține de trei ori mai mult decât cantitatea zilnică recomandată.

Din cauza cantităților mari de sare, tensiunea arterială poate să crească și pot apărea spasmele arteriale.

Aceștia se numără printre cele mai populare tipuri de biscuiți. Însă acești biscuiți au un dezavantaj: sunt acoperiți cu grăsimi, în loc de ciocolată.

Dacă mănânci în mod regulat biscuiți cu „ciocolată”, este foarte probabil că te vei îngrășa. Ei sunt îmbogățiți cu grăsimi nesaturate, care pot duce la apariția bolilor cardiovasculare și pot provoca o moarte timpurie.

Primul lucru care îți va crea confuzii este durata de valabilitate a acestor produse: ele pot fi depozitate timp de cel puțin 5 luni fără să se strice.

Nu li se întâmplă nimic. Dozele uriașe de grăsimi și conservanți fac ca acest desert să fie o adevărată otravă.

Savanții de Universitatea din Georgia au făcut o serie de experimente și au descoperit legătura dintre emulgatorii folosiți în industria alimentară și cancerul colo-rectal.

Când agenții de îngroșare și emulgatorii (polisorbat 80 și carboximetilceluloza sau E466) sunt folosiți împreună, ei cauzează schimbări semnificative ale microflorei intestinale.

Astfel, aceste substanțe îți expun corpul la inflamații și contribuie la dezvoltarea cancerului. Polisorbat 80 este adăugat înghețatei pentru a obține o textură mai bună și pentru a-i preveni topirea.

Carboximetilceluloza este folosită ca stabilizator și ca agent de îngroșare. Pe lângă asta, se mai folosește și grăsimea lactică (aceeași grăsime care se folosește și la fabricarea iaurtului).

Aceasta transformă înghețata într-o „bombă cu grăsimi” pentru corpul nostru. Oamenii de știință de la Michigan State University au descoperit că, dacă adolescentele consumă acest produs în exces, riscul de a se îmbolnăvi mai târziu de cancer la sân crește simțitor.

În continuare, descoperă 5 dintre cele mai riscante feluri de mâncare din jurul lumii. Apoi, află mai multe detalii despre felurile de mâncare din viitor, datorate tehnologiei avansate.