Primul transplant de ureche imprimată 3D și realizată din celulele pacientului

O echipă de chirurgi din New York a transplantat unei femei de 20 de ani o ureche tipărită 3D realizată din țesut viu, în cadrul unei proceduri revoluționare. Implantul, numit AuriNovo, a fost construit din propriile celule ale femeii, relatează New York Times.

Pacienta s-a născut cu tulburarea congenitală numită microtia, care a cauzat o ureche dreaptă diformă. În luna martie, femeia a primit un implant de laborator, imprimat 3D, al unei urechi drepte create din celule prelevate de la urechea sa stângă.

Anterior, alte companii au folosit tehnologia de imprimare 3D pentru a produce membre protetice personalizate din materiale plastice și materiale ușoare. Cu toate acestea, implantul de ureche este primul exemplu cunoscut de implant 3D realizat din țesut viu. 3DBio Thera
Anterior, alte companii au folosit tehnologia de imprimare 3D pentru a produce proteze personalizate din materiale plastice și materiale ușoare. Cu toate acestea, implantul de ureche este primul exemplu cunoscut de implant 3D realizat din țesut viu. Foto: 3DBio Therapeutics

Urechea crescută în laborator a fost creată de compania de medicină regenerativă 3DBio Therapeutics. Urechea va continua să crească și să genereze țesut cartilaginos acum că a fost implantată, conferindu-i pacientei un aspect firesc și senzația de organ natural.

3DBio Therapeutics a anunțat rezultatele operației de reconstrucție într-un comunicat publicat luna aceasta. De asemenea, compania a demarat un test clinic, care ar trebui să se încheie în 2028, cu 11 pacienți cu microtie care vor primi implanturi imprimate 3D.

Studiul clinic va urmări compatibilitatea urechii și funcțiile acesteia pe termen lung.

În unele cazuri, organele transplantate sunt respinse de sistemul imunitar al organismului ca obiecte străine, generând complicații. Oficialii 3DBio Therapeutics speră că această respingere nu se va întâmpla, deoarece implanturile sunt realizate din celulele pacienților.

În trecut, și alte companii au folosit tehnologia de imprimare 3D pentru a produce membre protetice personalizate din materiale plastice și materiale ușoare. Cu toate acestea, urechea este primul exemplu cunoscut de implant 3D realizat din țesut viu.

AuriNovo, urechea imprimată 3D, este specifică pacientului și este destinată a fi utilizată pentru reconstrucția chirurgicală la oamenii născuți cu microtie, potrivit unui comunicat.

Afecțiunea face ca una sau ambele urechi să fie subdezvoltate sau să lipsească în totalitate. Pacienții cu microtie pot avea urechi noi realizate din silicon sau chiar din grefe de coaste, unde chirurgii trebuie să răzuiască bucăți de cartilaj din cutia toracică a pacientului și apoi să le sculpteze în forma aproximativă a unei urechi.

3DBio Therapeutics folosește în schimb un proces experimental prin care se ia o biopsie de la urechea existentă a pacientului și se recoltează celule de cartilaj.

Celulele sunt apoi cultivate într-un laborator până când se acumulează suficiente celule pentru a fi folosite ca material fizic de imprimare, precum cerneala pe o pagină, pentru forma unică a urechii unui pacient.

Detaliile tehnice exacte ale procesului de tipărire nu au fost încă făcute publice de către 3DBio, invocând drepturi de proprietate intelectuală.

Cercetătorii de la 3DBio au construit mai întâi un model computerizat 3D pe baza unei scanări a urechii stângi a femeii. Apoi, au cultivat celule din urechea stângă și le-au pus în „bioink”, un material oarecum gelatinos făcut din colagen și care imită arhitectura 3D a spațiului dintre celule.

Apoi, imprimanta a depus cerneala de colagen strat cu strat în forma urechii drepte a pacientei, o copie exactă a urechii stângi, întoarsă „pe dos” (în simetrie). Odată ce urechea a fost imprimată, peste ea a fost așezat un strat protector biodegradabil, după care a fost depozitată la rece și trimisă medicilor.

Medicii au implantat apoi urechea sub pielea pacientei.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Lasă un comentariu