Primul satelit din lemn din istorie va fi lansat pe orbită până la finalul acestui an

Spre finalul acestui an, o companie finlandeză și Agenția Spațială Europeană vor realiza o premieră în istoria explorării spațiului cosmic: vor trimite pe orbită un satelit confecționat din lemn.

Satelitul, primul de acest fel din istorie, va avea forma unui cub, va fi realizat în cea mai mare parte din placaj din lemn de mesteacăn și va fi dotat cu senzori meniți să adune informații despre potențialul utilizării acestui material în spațiu.

Satelitul din lemn de mesteacăn – ideea unui jurnalist

Satelitul de lemn
Un model al satelitului din lemn. Foto: Arctic Astronautics

Woodsat, așa cum este denumit satelitul, este un cub care măsoară aproximativ 10 centimetri pe fiecare latură. Singurele elemente exterioare care nu sunt confecționate din lemn sunt barele de aluminiu care vor servi la lansarea satelitului și un selfie stick din metal.

Woodsat este creația jurnalistului finlandez Jari Makinen, care conduce, de asemenea, o companie numită Arctic Astronauts, care vinde modele de sateliți pentru uz educațional și pentru cei pasionați de spațiul cosmic.

„Întotdeauna mi-a plăcut să fac machete de avioane care au în componență o mulțime de piese din lemn. După ce am lucrat în domeniul educației spațiale, am ajuns să mă întreb: de ce nu folosim acest material și la călătoriile în spațiu?

Așa mi-a venit ideea de a lansa până în stratosferă un satelit din lemn, la bordul unui balon meteorologic. Acest lucru s-a întâmplat în 2017. Cum totul a decurs bine, am decis să îl îmbunătățim și să-l lansăm pe orbită”, a declarat Makinen pentru Science Tech Daily.

Următorul pas pentru Makinen a fost să-și găsească parteneri comerciali pentru misiunea spațială. A început o colaborare cu o companie care activează în industria aerospațială și care va dota satelitul cu un propulsor.

Cum va fi pregătit lemnul ca să reziste în spațiu

Între timp, Agenția Spațială Europeană dezvoltă o suită de senzori care, împreună cu camerele de la bord, vor urmări performanța satelitului în spațiu.

O cameră foto montată pe selfie stick va capta imagini ale suprafețelor din lemn, în timp ce la bord se va afla o lumină LED și un senzor care va monitoriza presiunea din interior.

Satelitul de lemn 02
Foto: Arctic Astronautics

Va exista și un senzor de contaminare, care va urmări micile depuneri de pe satelit, care provin fie de la electronicele de la bord, fie de la lemn.

Ca să reziste condițiilor din spațiul cosmic, lemnul folosit la construirea satelitului a fost tratat printr-o metodă specială.

„Placajul obișnuit este prea umed pentru a fi utilizat în spațiu, așa că plasăm lemnul într-o cameră de vidare termică și îl uscăm”, a explicat inginerul-șef al proiectului Woodsat, Samuli Nyman.

Apoi, inginerii adaugă un așa-numit strat atomic – un strat foarte subțire de oxid de aluminiu, folosit de obicei la încapsularea componentelor electronice.

Acest strat ar trebui să reducă la minimum orice vapori ar mai putea elimina lemnul, fenomen cunoscut în domeniul aerospațial drept „degazare”.

De asemenea, oxidul de aluminiu va proteja lemnul de efectele corozive ale oxigenului atomic. Acesta se formează la limitele atmosferei, atunci când radiațiile ultraviolete ale Soarelui descompun moleculele de oxigen.

Când va fi pregătit, satelitul va fi lansat și va orbita planeta noastră la altitudinea de aproximativ 500-600 de kilometri. Dacă totul decurge conform planului, Woodsat va ajunge pe orbită înainte de sfârșitul anului.

Ca să știi mai mult, citește „Enigmele științei”

După secole de salturi uriașe în domeniul științei – de la tiparniță la fisiunea nucleară -, ne punem întrebarea: A mai rămas ceva de descoperit și de cercetat și în secolul XXI? Știința ridică la fel de multe întrebări precum acelea la care a găsit deja răspunsuri. Toate intră în categoria „enigme ale științei”, care își așteaptă rezolvarea.

Și, cine știe, poate chiar unii dintre dumneavoastră, dragi cititori tineri, veți contribui, într-un fel sau altul, la dezlegarea lor.  Există cazuri celebre de mari oameni de știință – Faraday, Darwin, Einstein etc. – al căror drum în carieră le-a fost determinat de citirea, în adolescență, a unor modeste cărți de popularizare a științei.

Însă, de multe ori, dezlegarea unei enigme științifice duce la descoperirea alteia noi – și așa mai departe. Newton, unul din marile genii ale omenirii – cu modestie – a scris, la sfârșitul cărții sale „Principiile matematice ale filosofiei naturale”, tipărită în 1689, următoarele cuvinte:

„Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe țărmul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele colorate sau o scoică roșie, în timp ce marele «ocean al adevărului» se întinde necunoscut în fața mea”.

Deși între timp au fost făcute multe descoperiri științifice, „pietricelele colorate” nu s-au epuizat, oceanul adevărului vă așteaptă ! Tocmai de aceea, știința continuă să fie vie și atât de fascinantă. Pentru mai multe informații privind temele puse în discuție, cititorii sunt invitați să consulte bibliografia care a stat la baza documentării autorului, anexată la sfârșitul acestei cărți.

„Enigmele științei” se găsește cu reducere pe eMag sau pe Libris.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu