Varza sconcsului și crinul calului mort, plantele care generează căldură

De la sfârșitul lunii februarie până în mai, în pădurile și zonele umede din estul Canadei și nord-estul Statelor Unite poți găsi o plantă de mici dimensiuni, cu miros urât, numită popular varza sconcsului (Symplocarpus foetidus).

Varza sconcsului este una dintre primele plante care apar primăvara, înainte de topirea zăpezii. Pe măsură ce scoate primele frunze și începe să înflorească, planta formează o mică baltă în jurul ei, creată de topirea zăpezii.

Varza sconcsului topește zăpada în jurul său. Foto: Flickr

Însă cu adevărat surprinzător este că această căldura necesară pentru topirea zăpezii nu provine de la Soare, ci este generată de planta însăși, după cum explică Science News Online.

Varza sconcsului este una dintre puținele specii din regnul vegetal care au capacitatea rară de a genera căldură, un fenomen cunoscut drept termogeneză.

Plantele termogene se găsesc într-o varietate de familii, dar familia Araceae în special conține multe astfel de specii. Varza sconcsului, crinul calului mort și Philodendron selloum sunt câteva exemple de plante termogene care aparțin familiei Araceae.

Crinul calului mort miroase a putrefacție. Foto: Rotten Bottany

Aceste plante pot genera cantități de căldură pe care nici măcar mamiferele nu le pot produce, iar randamentul lor crește odată cu scăderea temperaturii mediului exterior.

Într-un experiment, s-a constatat că varza sconcsului are cu 9° Celsius mai mult decât mediul exterior mare atunci când temperatura aerului este de 15° Celsius.

Când temperatura aerului scade la –15° Celsius, floarea rămâne la 15° Celsius, deci cu 30° mai mult decât temperatura aerului.

Varza sconcsului crescând la marginea unei păduri. Foto: Flickr

Și lotusul sacru asiatic (Nelumbo nucifera) își poate regla temperatura. Măsurătorile au arătat că temperaturile florilor au rămas la valori cuprinse între 30° și 36° Celsius chiar și atunci când temperaturile mediului au scăzut până la 10° Celsius.

O altă specie, Philodendron selloum, este chiar mai bună la reglarea temperaturii. În testele de laborator, florile au reușit să rămână între 30° și 36° Celsius chiar și atunci când oamenii de știință au răcit aerul la 4° Celsius.

Crinul calului mort (Helicodiceros muscivorus), o altă plantă cu miros urât, produce mai multă căldură decât orice altă plantă sau animal cunoscut.

Varza sconcsului generează atât de multă căldură, încât poate ieși la lumină prin gheață. Foto: Flickr

Plantele generatoare de căldură sunt cunoscute de mai bine de 200 de ani, dar abia recent cercetătorii au început să descifreze biochimia din spatele acestui fenomen.

Astăzi, se știe că mitocondriile generează căldură într-un proces secundar de respirație celulară, deși procesul în sine rămâne puțin înțeles.

Biologii cred că plantele termogene generează căldură pentru a ajuta la polenizare. Căldura face parfumul florii mai volatil, ceea ce ajută la o mai bună răspândire, astfel încât insectele polenizatoare să le poată găsi de departe.

Foto: Flickr

Crinul calului mort, care miroase a carne putredă, folosește căldura nu numai pentru a atrage muște și gândaci, ci și pentru a convinge insectele că este un cadavru. Căldura face plantele termogene atractive pentru insectele care caută căldură și confort.

Însă o plantă care le oferă polenizatorilor doar o înghițitură de nectar sau o gustare de polen și apoi le expediază are șanse mai mari de a-și dispersa polenul decât una care ține insectele captive o noapte întreagă prin ospitalitatea sa.

Acesta este motivul pentru care termogeneza nu este întâlnită în mod obișnuit la plante. Cel mai probabil, de-a lungul evoluției, aceste specii generatoare de căldură au dispărut și au fost înlocuite de plante care au metode mai bune de polenizare.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.

Lasă un comentariu