Știai că florile ascultă? Savanții au descoperit dovezi că plantele pot auzi zumzetul albinelor aflate în trecere și, drept reacție, produc nectar mai dulce pentru a atrage aceste insecte zburătoare. „Urechile” plantelor sunt florile.
Pe baza observațiilor despre Luminița de seară sau Primula (Oenothera drummondii), echipa care a desfășurat studiul a descoperit că, la câteva minute după ce plantele reperau undele sonore ale aripilor albinelor prin petalele florilor, concentrația de zahăr din nectarul lor creștea, în medie, cu 20%.
Florile par capabile să ignore zgomotele irelevante de fundal, cum ar fi cele produse de vânt. Potrivit cercetătorilor, această capacitate le mărește șansele de a-și dispersa polenul.
„Rezultatele noastre dovedesc că plantele pot să răspundă repede la sunetele emise de polenizatori într-o modalitate relevantă din punct de vedere ecologic”, au scris cercetătorii de la Universitatea din Tel-Aviv, Israel.
Aceștia au pornit de la ipoteza că plantele pot într-adevăr să recepționeze vibrațiile undelor sonore și că acesta ar putea fi motivul pentru care florile multor plante au forma unui bol, pentru a capta mai bine sunetele.
S-au desfășurat mai multe experimente în care au fost implicate peste 650 de primule, iar producția de nectar a fost măsurată în condiții de liniște, de sunet aflat la trei niveluri de frecvență diferite și de expunere la o înregistrare a zumzetului emis de albine.
Zumzetul albinelor declanșează secreția de nectar
Atât înregistrarea zumzetului albinelor, cât și sunetele cu frecvență joasă care se potriveau de îndeaproape cu înregistrările zumzetului au fost de ajuns pentru a schimba compoziția nectarului în numai trei minute.
Liniștea și sunetele cu frecvență medie și înaltă nu au avut niciun efect. Echipa a încercat aceste experimente și pe plante cărora le-a îndepărtat câteva petale.
Nu s-a observat nicio schimbare în producția de nectar, lucru care arată că florile sunt într-adevăr organele plantei care îndeplinesc rolul de urechi.
Aceste teste de laborator au fost susținute de observații pe care echipa le-a făcut în sălbăticie.
„Plantele au multe interacțiuni cu animalele, iar animalele produc și aud zgomote. Ar fi o proastă adaptare dacă plantele nu ar folosi sunetele pentru comunicare. Am încercat să facem preziceri clare în privința testelor referitoare la această chestiune și am fost surprinși când rezultatele noastre au confirmat așteptările”, a declarat pentru The Atlantic Lilach Hadany, membru al echipei.
Producția de nectar mai dulce înseamnă că albinele vor sta mai mult timp să se hrănească, ceea ce duce la creșterea șanselor că vor dispersa polenul, și înseamnă că este mai probabil ca albinele să se întoarcă la flori ale aceleiași specii în viitor.
Această creștere a emisiei de zahăr trebuie coordonată perfect, pentru ca efortul florilor să fie răsplătit și se pare că acest lucru chiar se întâmplă.
Nu se știe care este modalitatea prin care vibrațiile sunt decodate și transformate în factor declanșator pentru producția de nectar mai dulce, dar este un prim pas interesant în studiul privind modul în care plantele reacționează la sunetele din jurul lor.
„Unii s-ar putea întreba: cum să audă sau să miroasă plantele? Aș vrea ca publicul să înțeleagă că auzul nu este rezervat numai urechilor”, a declarat pentru National Geographic Marine Veits, coautoare a studiului.