Toxina Gympie-gympie provoacă dureri atât de mari, încât unele victime se sinucid

Deși frunzele plantei Gympie-gympie pot părea moi și catifelate, simpla lor atingere provoacă dureri cumplite, care pot dura câțiva ani.

Durerile cauzate de atingerea acestui arbust originar din pădurea tropicală australiană sunt atât de puternice, încât unele victime se sinucid pentru a scăpa de chin. Nu este de mirare că, la sfârșitul anilor ’60, guvernul britanic a luat în considerare să o folosească drept armă biologică.

Planta Gympie-gympie este acoperită de puf toxic

Gympie gympie
La o primă vedere, planta Gympie-gympie pare inofensivă. Foto: TreeHugger

Gympie-gympie (Dendrocnide moroides) este un arbust a cărui denumire provine de la orașul australian Gympie. Planta a fost descrisă prima dată în anii 1860 de minerii care săpau după aur în zonă.

Planta crește în provinciile australiene New South Wales și Queensland. Au fost descoperite câteva exemplare și în Indonezia.

Face parte din familia urzicilor și poate crește până la trei metri înălțime. Are frunze mari, în formă de inimă, cu lungimea de până la 60 de centimetri.

Gympie gympie 02
Foto: Australian Geographic

Frunzele sunt acoperite cu un de puf care le conferă un aspect moale și catifelat. Însă acest puf este folosit de plantă ca să „injecteze” în victime o neurotoxină puternică, ce provoacă dureri neobișnuit de puternice și persistente.

Fiecare fir care constituie acest puf funcționează ca un ac hipodermic, care se alimentează cu toxina dintr-un bulb situat la baza lui. Când se desprinde de frunză, firul aderă la piele și eliberează toxina.

Puful este atât de fin, încât se contopește cu pielea și continuă să provoace durere timp îndelungat.

Mai mult, în anumite perioade, puful se desprinde singur de pe frunze și plutește în aerul din jurul plantei. Astfel, cei aflați în apropiere se expun, la rândul lor, la toxină.

„Ca și cum ai fi ars cu acid și electrocutat în același timp”

Oamenii de știință nu înțeleg pe deplin cum funcționează toxina eliberată de plantă și de ce provoacă o durere atât de puternică și de persistentă.

Însă un lucru este clar: toxina este atât de stabilă, încât poate provoca dureri în organism timp de până la doi ani. Din cauza stabilității toxinei, inclusiv exemplarele uscate vechi de secole pot face ravagii atunci când sunt atinse.

Imediat ce intră în contact cu pielea, puful de Gympie-gympie provoacă dureri a căror intensitate a fost asemănată de unele victime cu senzația produsă de 30 de înțepături de viespe.

Gympie gympie 03
Foto: Pinterest

În câteva minute, ganglionii limfatici încep să se umfle și creează o senzație de presiune imensă. Apoi, durerea se intensifică și atinge apogeul la aproximativ 30 de minute de la expunere.

Totuși, puful nu trebuie să intre în contact cu pielea pentru a produce daune. Cei care petrec prea mult timp în apropierea unei plante Gympie-gympie dezvoltă probleme respiratorii.

Expunerea prelungită și inhalarea pufului pot provoca sângerări nazale, leziuni ale sistemului respirator și strănuturi intense.

Peri
Puful plantei Ggympie-gympie văzut la microscop. Foto: The Conversation

Potrivit Australian Geographic, una dintre primele relatări cu privire la durerea severă provocată de Ggympie-gympie datează din 1866 și îi aparține unui topograf numit A. C. Macmillan.

În timp ce Macmillan făcea măsurători în nordul statului Queensland, calul său „a fost înțepat, a înnebunit și a murit în două ore”. Există și legende locale despre cai care s-au aruncat de pe stânci pentru a pune capăt durerii.

Marina Hurley, entomolog care a studiat planta la sfârșitul anilor ‘80, a descris înțepătura plantei Gympie-gympie ca fiind „cel mai intens tip de durere pe care ți-o poți imagina, ca și cum ai fi ars cu acid și electrocutat în același timp”.

Din cauza durerilor, câțiva oameni s-au sinucis

În timpul cercetărilor sale, Hurley a descoperit povestea lui Cyril Bromley, soldat care a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial.

În timpul unor exerciții militare, bărbatul a căzut pe o plantă Gympie-gympie și a relatat că a experimentat o durere atât de intensă, încât a trebuit să fie legat de un pat de spital timp de trei săptămâni, ca să nu își pună capăt zilelor.

Bromley a supraviețuit, dar un camarad al acestuia a fost mai puțin norocos: s-a împușcat ca să scape scăpa de agonie.

Marina Hurley
Marina Hurley examinând o plantă Gympie-gympie. Foto: Marina Hurley / The Conversation

Marina Hurley a mai relatat cazul unui pădurar din Queensland care a suferit dureri timp de doi ani după ce a atins planta. Les Moore, un alt pădurar, nu a mai putut vedea câteva zile după ce puful Gympie-gympie i-a ajuns pe față.

În zilele noastre, pădurarii care cutreieră pădurile unde crește Gympie-gympie sunt dotați cu mănuși, aparate de respirat și medicamente antihistaminice, pentru a se proteja de această plantă periculoasă.

Dat fiind potențialul distructiv al plantei, nu este de mirare că a atras atenția industriei militare.

Conform lui Alan Seawright, fost profesor Universitatea din Queensland, în 1968, armata britanică a fost interesată să utilizeze neurotoxina pentru a dezvolta o armă biologică. Cu toate acestea, nu există dovezi că un astfel de proiect ar fi demarat vreodată.


Articol interesant? Dă-l mai departe!

Citește în continuare

Alte articole interesante

Lasă un comentariu