Telescopul spațial James Webb al NASA a făcut o descoperire importantă despre o planetă numită Wasp-107b, aflată la 200 de ani-lumină distanță, în constelația Virgo. Această planetă a captat atenția astronomilor deoarece are dimensiuni mari, dar o masă foarte mică, ceea ce a dus la porecla de „planetă de vată de zahăr”.
Observațiile recente ale Telescopului James Webb au oferit informații valoroase despre această lume ciudată și exotică din afara sistemului nostru solar. Telescopul măsoară lumina stelară care trece prin atmosfera planetei, permițând oamenilor de știință să îi studieze compoziția.
Wasp-107b are o masă similară cu cea a lui Neptun, dar este mai aproape de dimensiunea lui Jupiter. Natura sa vastă și difuză permite telescopului să îi observe atmosfera mai profund.
Descoperirile recente, publicate în revista Nature, arată dovezi ale prezenței vaporilor de apă și a dioxidului de sulf în atmosferă, ceea ce îi conferă un miros distinct de chibrituri aprinse. Este pentru prima dată când oamenii de știință au identificat compoziția chimică a norilor de pe o altă planetă, care în acest caz este nisip de silicați.
Atmosfera planetei prezintă asemănări cu ciclul apei de pe Pământ, dar cu nisipul care trece de la starea solidă la cea gazoasă. În nivelurile mai calde și mai joase ale atmosferei, unde temperaturile ating aproximativ 1.000 de grade Celsius, vaporii de silicat se ridică, se răcesc și se condensează în particule microscopice de nisip.
Acești nori de praf de nisip devin în cele din urmă suficient de densi pentru a cădea înapoi în atmosfera inferioară. Sub un anumit nivel, nisipul se transformă din nou în vapori, completând ciclul.
Unul dintre obiectivele principale ale telescopului spațial James Webb este de a analiza atmosferele planetelor îndepărtate și de a căuta gaze care ar putea indica prezența vieții.
Deși Wasp-107b nu este considerată un candidat probabil pentru a găzdui viața din cauza temperaturilor sale arzătoare și a lipsei unei suprafețe solide, informațiile detaliate obținute în urma studierii atmosferei sale sunt totuși promițătoare.
Următoarea provocare va fi observarea atmosferelor planetelor de mărimea Pământului, care au, de obicei, atmosfere mai subțiri și mai dense, ceea ce face mai dificilă analiza lor.
Profesorul Leen Decin, de la Institutul Catolic (KU) Leuven din Belgia și autorul principal al cercetării, a subliniat necesitatea de a ne lărgi imaginația atunci când explorăm formarea vieții pe alte planete.
Universul ne rezervă multe surprize, iar prin extinderea înțelegerii noastre, putem explora diferite moduri în care viața poate exista dincolo de Pământ.
