Acest pește mic, în aparență banal, are o putere puțin cunoscută: capul său este plin de toxine care le cauzează celor ce se încumetă să îl mănânce halucinații puternice, similare celor produse de LSD, care durează zile întregi.
Sarpa salpa, un pește mic cu dungi aurii, trăiește cu preponderență în apropierea coastelor de nord și de est ale Africii, deși unele exemplare au fost văzute inclusiv în apele din apropierea Marii Britanii. Creatura trăiește până la adâncimea de 70 de metri.
Caracterul psihedelic al peștelui, cunoscut din Antichitate

Oamenii de știință nu cunosc prea multe detalii despre toxicitatea acestui pește, dar există rapoarte conform cărora romanii antici îl tratau ca pe un drog recreativ, folosindu-i efectele psihedelice în timpul ceremoniilor.
În limba arabă, denumirea acestei creaturi înseamnă „peștele care provoacă vise”, astfel că arabi îi cunoșteau, foarte probabil, proprietățile halucinogene.
Corpul peștelui nu este deloc toxic sau periculos. De fapt, gătit cu rozmarin și piper, peștele este un fel de mâncare tradițional mediteranean. Însă lucrurile se complică dacă este consumat și capul.

Odată ajunsă în organism, toxina prezentă în capul peștelui provoacă halucinații extrem de puternice. Experții nu știu încă dacă Sarpa salpa produce singur aceste toxine sau dacă nu cumva acestea provin din dietă.
Faptul că acest pește produce halucinații a devenit cunoscut la scară largă datorită unui studiu realiat în 2006, în care sunt descrise cazurile a doi bărbați care au mâncat Sarpa salpa.
Halucinațiile durează zile întregi

Unul dintre cazuri s-a petrecut în 1994 pe Riviera Franceză. Un bărbat de 40 de ani a mâncat un astfel de pește, iar la două ore de la cină a început să se simtă rău.
În cursul nopții, a vomitat de mai multe ori, dar partea mai grea a început doar a doua zi, când victima a început să aibă halucinații. A încercat să se urce în mașină și să se întoarcă acasă, dar nu a reușit din cauză că vedea artropode gigantice în jurul automobilului.
A fost preluat de ambulanță, dar medicii de la spital nu au găsit nimic anormal din punct de vedere fizic, cu excepția unei ușoare tahicardii.
Într-un final, după 36 de ore de la ingerarea toxinei, pacientul și-a revenit complet, fără a-și aduce aminte de perioada de halucinații.
Cel de-al doilea caz menționat în studiu s-a petrecut în martie 2020, tot pe Riviera Franceză. De data aceasta, victima a fost un bărbat de 90 de ani, care a început să aibă halucinații la două ore după ce a mâncat un pește Sarpa salpa.

Halucinațiile au durat aproximativ trei zile și au fost terifiante: bărbatul auzea țipete de om și strigăte stridente de pasăre. Apoi, în următoarele două săptămâni, a avut numeroase coșmaruri.
Crezând că acestea pot fi semnele debutului unei boli psihice, bărbatul nu a spus nimănui despre simptomele pe care le avea și a trecut de unul singur prin această experiență terifiantă.
Ulterior, acesta și-a amintit că auzise la piața de pește vorbindu-se despre efectul halucinogen al Sarpa salpa și a decis să contacteze Centrul de Toxicologie din Marsilia.

Un alt caz cunoscut, dar care nu a fost documentat științific, este cel al lui Joe Roberts, un fotograf al National Geographic.
Acesta a mâncat intenționat un pește Sarpa salpa pentru a experimenta el însuși efectele toxinei. Roberts a avut, la rândul său, halucinații, dar acestea nu au fost neplăcute.
După ce a mâncat peștele, a avut viziuni intense cu tematică SF, cu mașini futuriste, explorări spațiale și monumente care marcau primele călătorii ale omului în spațiul cosmic.
Sursa toxicității este, deocamdată, necunoscută
Deși efectele ingerării peștelui sunt cunoscute, nu se știe exact care este cauza caracterului său psihedelic. Deoarece nu toți peștii sunt toxici, iar nivelurile de toxicitate par să aibă variație sezonieră, se pare că toxicitatea provine din sursele de hrană ale animalului.
S-ar putea ca peștele să devină toxic din cauza fitoplanctonului care se dezvoltă pe iarba de mare Posidonia oceanica, dar această teorie nu a fost confirmată încă.
Pentru a face lucrurile și mai complicate, doar unele secțiuni din capul peștelui sunt toxice. Așadar, este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin această creatură ciudată.
Citește în continuare