fbpx

Dipnoiul african, peștele care doarme 5 ani, fără mâncare sau apă

Dipnoiul african, un pește bizar, care poate hiberna ani de zile fără mâncare sau apă, ar putea să ajute savanții să înțeleagă cum să inducă pacienților starea de „animație suspendată” pentru a câștiga timp, în cazul unor operații de urgență. Dipnoiul african poate dormi pe uscat între trei și cinci ani, fără niciun mijloc de subzistență, trezindu-se numai atunci când apa proaspătă redevine disponibilă în împrejurimi.

Un studiu care arată ce se întâmplă la nivelul celular ar putea ajuta savanții să inducă într-o bună zi o stare asemănătoare oamenilor, în speranța că acest lucru va face posibile călătoria pe distanțe lungi în spațiu și formele avansate de medicină.

dipnoiul african_red_comp
Dipnoiul african (în imagine) poate dormi între trei și cinci ani fără niciun mijloc de subzistență, trezindu-se numai atunci când apa redevine disponibilă. Cercetătorii susțin că în cadrul acestui proces, dipnoii îți încetinesc ceasul biologic. Foto: BFA

În timpul stării de animație suspendată, dipnoiul african nu bea, nu mănâncă și nu produce reziduuri, uneori timp de cinci ani. Cercetătorii spun că, în cadrul acestui proces, peștii își încetinesc ceasul biologic, renunțând la nevoia firească de hrană și supraviețuind într-o stare în care consumă foarte puțină energie.

Acest tip de animație suspendată a fascinat dintotdeauna savanții, care încearcă să obțină o stare similară pentru oameni. Animația suspendată ar putea fi indusă pacienților aflați în stare critică – cum ar fi cei împușcați – pentru a obține niște timp în plus și a opera fără ca creierul victimei să-și întrerupă activitatea.

Acest proces le-ar permite și astronauților să intre în starea de hibernare în timpul misiunilor spațiale pe distanță mare.

Dipnoiul african, cheia călătoriilor în spațiu?

În 2014, chirurgii de la Spitalul din Pittsburgh, SUA, au testat o procedură care implica răcirea pacienților, astfel încât celulele lor sanguine să aibă nevoie de mai puțin oxigen pentru a supraviețui. În cadrul acestei proceduri, tot sângele pacientului a fost înlocuit cu o soluție salină rece, ceea ce înseamnă că trupul pacientului s-a răcit repede la 10 grade Celsius și aproape toată activitatea celulară s-a oprit.

„Suspendăm viața, însă nu ne place să îi spunem animație suspendată fiindcă sună de parcă ar fi vorba de un film SF”, a declarat pentru New Scientist Samuel Tisherman, chirurg la acest spital.

Articolul continuă mai jos

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi zilnic pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări!

Click pentru abonare ▸

Fii fără grijă, nu facem spam.

Savanții de la Universitatea Națională din Singapore au descoperit că intrarea în această stare și menținerea ei, cunoscută ca „estivație”, implică regularea diferitelor activități celulare.

Cercetătorii, conduși de profesorul Ip Yuen Kwong de la Departamentul de Științe Biologice, au comparat expresia genetică diferențială din ficatul dipnoiului african, după șase luni de animație suspendată, cu cea a unui pește normal aflat în apă dulce. De asemenea, au comparat expresia genetică din prima zi de trezire după animația suspendată cu expresia genetică din timpul fazei de hibernare.

În timpul animației suspendate, genele legate de detoxifierea reziduurilor erau „reglate pozitiv”, oprind acumularea de produse dăunătoare în ficat. Simultan, expresia genelor legate de coagularea sângelui și de metabolizarea fierului și cuprului erau „reglate negativ”.

Cercetătorii spun că acestea ar putea fi strategii pentru conservarea energiei. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Plos One.

Dacă vor afla cum ajunge la hibernare dipnoiul african, savanții ar putea într-o zi să-și dea seama cum să inducă oamenilor starea de animație suspendată pentru a obține niște timp în plus în timpul operațiilor dificile. Imaginea de mai sus arată un dipnoi în starea de estivație într-un cocon de mucus uscat. Foto: IP YK

Dipnoiul african este una dintre cele mai apropiate rude ale tetrapodelor, primul grup de vertebrate cu patru membre care au trăit în afara apei. Anatomia dipnoilor oferă indicii legate de felul în care animalele au evoluat ca să poată respira aer, deoarece dipnoiul african a dezvoltat un plămân care să îl susțină în perioadele când mediul înconjurător seacă.

Pe lângă faptul că poate respira aer, acest animal poate pompa sânge oxigenat separat de sângele neoxigenat, în mod similar cu mamiferele. Își petrece lunile lungi ale anotimpului secetos adăpostit în niște gropi din noroi și își poate folosi membrele pentru a se târî și a ieși din apă.


În continuare, citește despre peștele care se îmbată pentru a trece peste lunile grele de iarnă, apoi descoperă creaturile bizare din Peștera Movile, o capsulă a timpului sigilată acum 5.5 milioane de ani.


Distribuie articolul:

Citește în continuare

>