Dipnoiul african, peștele care doarme 5 ani, fără mâncare sau apă

Dipnoiul african, un pește bizar care poate hiberna ani de zile fără mâncare și apă, ar putea să ajute savanții să înțeleagă cum să inducă pacienților starea de „animație suspendată” pentru a câștiga timp, în cazul unor operații de urgență.

Dipnoiul african poate dormi pe uscat între trei și cinci ani, fără mijloace de subzistență, trezindu-se numai atunci când apa proaspătă reapare în împrejurimi.

dipnoiul african_red_comp
Dipnoiul african poate dormi între trei și cinci ani, trezindu-se numai atunci când apa curge din nou pe„ „meleagurile sale natale”. Cercetătorii susțin că, în cadrul acestui proces, dipnoii îți încetinesc ceasul biologic. Foto: BFA

Un studiu care arată ce se întâmplă la nivelul celular ar putea ajuta savanții să inducă într-o bună zi o stare asemănătoare oamenilor, în speranța că acest lucru va face posibile călătoria pe distanțe lungi în spațiu și formele avansate de medicină.

În timpul stării de animație suspendată, dipnoiul african nu bea, nu mănâncă și nu produce reziduuri, uneori timp de cinci ani.

Cercetătorii spun că, în cadrul acestui proces, peștii își încetinesc ceasul biologic, renunțând la nevoia firească de hrană și supraviețuind într-o stare în care consumă foarte puțină energie.

Acest tip de animație suspendată a fascinat dintotdeauna savanții, care încearcă să afle cum să le inducă oamenilor o stare similară.

Animația suspendată s-ar putea  dovedi deosebit de utila în cazul pacienților în stare critică – la oameni împușcați, de exemplu – pentru a câștiga timp pentru intervențiile chirurgicale, astfel încât creierul victimei să-și întrerupă activitatea.

În proiecte medicale cu bătaie lungă, acest proces le-ar permite și astronauților să intre în starea de hibernare în timpul misiunilor spațiale pe distanță mare.

Dipnoiul african, cheia călătoriilor în spațiu?

În 2014, chirurgii de la Spitalul din Pittsburgh, SUA, au testat o procedură care implica răcirea pacienților, astfel încât celulele lor sanguine să aibă nevoie de mai puțin oxigen pentru a supraviețui.

În cadrul acestei operații, tot sângele pacientului a fost înlocuit cu o soluție salină rece, ceea ce înseamnă că trupul pacientului s-a răcit repede la 10 grade Celsius și aproape toată activitatea celulară s-a oprit.

„Suspendăm viața, dar nu ne place să îi spunem animație suspendată fiindcă sună de parcă ar fi vorba de un film SF”, a declarat pentru New Scientist Samuel Tisherman, chirurg la acest spital.

Savanții de la Universitatea Națională din Singapore au descoperit că intrarea în această stare și menținerea ei, cunoscută ca „estivație”, implică reglarea diferitelor activități celulare.

Conduși de profesorul Ip Yuen Kwong, de la Departamentul de Științe Biologice, cercetătorii au comparat expresia genetică din ficatul unui dipnoi african ce petrecuse șase luni de animație suspendată cu cea a unui pește normal ținut în apă dulce.

De asemenea, au comparat expresia genetică din prima zi de trezire după animația suspendată cu expresia genetică din timpul fazei de hibernare.

Dacă vor afla cum ajunge la hibernare dipnoiul african, savanții ar putea să înțeleagă cum să inducă oamenilor starea de animație suspendată pentru a câștiga timp la operațiile dificile. Imaginea de mai sus arată un dipnoi în starea de estivație într-un cocon de mucus uscat. Foto: IP YK

În timpul animației suspendate, genele legate de detoxificarea reziduurilor erau „reglate pozitiv”, oprind acumularea în ficat a produselor dăunătoare.

În același timp, expresia genelor legate de coagularea sângelui și de metabolizarea fierului și a cuprului erau „reglate negativ”. Cercetătorii spun că acestea ar putea fi strategii pentru conservarea energiei.

Dipnoiul african este una dintre cele mai apropiate rude ale tetrapodelor, primul grup de vertebrate cu patru membre care au trăit în afara apei.

Anatomia dipnoilor ne furnizează indicii legate de felul în care animalele au evoluat ca să poată respira în aer, deoarece dipnoiul african a dezvoltat un plămân care să îl ajute în perioadele când apa din mediul înconjurător dispare.

Pe lângă faptul că poate respira aer, acest animal poate pompa sânge oxigenat separat de sângele neoxigenat, într-un mod similar cu al mamiferelor.

Dipnoiul african își petrece lungile luni ale anotimpului secetos adăpostit în gropi de noroi și își poate folosi membrele pentru a se târî și ca să iasă din apă.


În continuare, citește despre peștele care se îmbată pentru a trece peste lunile grele de iarnă, apoi descoperă creaturile bizare din Peștera Movile, o capsulă a timpului sigilată acum 5.5 milioane de ani.


Distribuie:

Citește în continuare

Abonează-te gratuit la newsletter și vei primi în fiecare dimineață pe email cele mai interesante articole, filme și recomandări.
Fii fără grijă, nu facem spam.
>