Acest oraș din Suedia a introdus „permisele pentru cerșit”

Consiliul local din Eskilstuna, un orășel din Suedia, speră să reducă numărul cerșetorilor adoptând o lege care le impune acestora să plătească o taxă recurentă în schimbul unui permis pentru cerut bani pe stradă.

Potrivit The Guardian, permisul de cerșit costă 250 de coroane suedeze (adică aproximativ 23 de euro) și este valabil pe o perioadă de trei luni.

Persoanele care intenționează să cerșească pe străzile din Eskilstuna trebuie să scoată din buzunar echivalentul a 23 de euro și să aibă un act de identitate valabil. Foto: Euractiv

Cei care doresc să aplice pentru un permis o pot face online sau la secțiile de poliție și trebuie să aibă un act de identitate valid.

Criticii acestei măsuri afirmă că, deși tariful pentru eliberarea permisului de cerșit nu pare prea mare, pentru cineva care trăiește în stradă această sumă ar putea însemna diferența între a supraviețui și a muri de foame. În plus, mulți cerșetori nu au acte de identitate.

Potrivit consilierului local Jimmy Jansson, legea are scopul de a „birocratiza” cerșitul, în scopul de a îngreuna desfășurarea acestei activități.

Mai multe orașe din Suedia au interzis cerșitul. Foto: Flickr

„Nu este vorba de a hărțui niște oameni vulnerabili, ci de o încercare de a rezolva problema de ansamblu: dacă credem sau nu că cerșitul ar trebui să fie reglementat în cadrul sistemului suedez de asistență socială”, a declarat Jansson pentru ziarul local Aftonbladet.

Jansson a precizat că sistemul de permise ar avea beneficiul de a conecta oamenii fără adăpost și alte persoane vulnerabile la serviciile sociale care i-ar putea ajuta. Aproximativ 10% dintre cei 100.000 de locuitori din Eskilstuna sunt refugiați.

Numărul persoanelor fără adăpost a crescut în ultimii ani, mai ales din cauza valului de emigranți din Orientul Mijlociu și din Europa de Est.

Majoritatea cerșetorilor din Suedia provin din țări est-europene și din Orientul Mijlociu. Foto: Pinterest

Nu toți cerșetorii din oraș sunt emigranți, dar pentru localnici este clar că Eskilstuna se confruntă cu o criză umanitară care trebuie rezolvată.

Veștile despre introducerea permisului pentru cerșit au dat naștere unor dezbateri aprinse în Suedia, iar cei care critică noua lege susțin că permisele îi expun pe cerșetori – deja vulnerabili – la riscuri și mai mari.

Tomas Lindroos, directorul fundației caritabile Stadsmission, care ajută persoanele rămase fără casă, a arătat că bandele interlope și traficanții de carne vie ar putea să profite de noul sistem cumpărând mai multe permise și luându-le banii cerșetorilor neprotejați pe care îi forțează să ceară pe stradă.

Jansson a respins aceste critici, numindu-le „ipocrite”. El a adăugat că cei care se opun noilor permise de cerșit ar trebui să facă diferența „între cerșetori și persoanele nevoiașe și să găsească alte modalități de a-i ajuta.”

Foto: The Independent

Potrivit publicației SVT, de când legea a intrat în vigoare, la 1 august, în Eskilstuna au fost depuse deja opt cereri pentru permise de cerșit.

Cei care încă cerșeau fără permis în centrul orașului au fost informați de oamenii legi în legătură cu nou prevedere și s-au orientat spre alte zone.

Unii au încercat să ocolească noua lege vânzând fructe de pădure pe stradă, lucru investigat în prezent de autoritățile locale.

„Trebuie să vedem imaginea de ansamblu, să facem o evaluare pentru a stabili dacă această metodă este o cale de a ocoli noua lege”, a spus șeful poliției din Eskilstuna, Thomas Bergqvist.

Permisul a fost introdus după dezbateri care au durat un an întreg, ideea fiind vehiculată pentru prima dată în mai 2018. Legislația a fost respinsă de în iulie 2018 de comisia juridică a consiliului local, care a considerat că „cerșitul nu constituie o tulburare a liniștii”.

Comisia le-a aplicat cerșetorilor aceleași standarde ca și muzicienilor stradali, care nu au nevoie de un permis pentru a cânta. Recent, însă, un tribunal a respins hotărârea comisiei.

Eskilstuna, aflat la aproximativ 80 de kilometri de Stockholm, este primul oraș din Suedia care impune necesitatea obținerii unui permis pentru a putea cerși. În schimb, multe alte localități din Suedia pur și simplu au interzis cerșitul.

În 2018, Curtea Supremă a stabilit validitatea unei hotărâri de consiliu local care interzicea cerșitul în orașul Vellinge, și de atunci multe alte orașe au interzis cerșitul.

Ca să știi mai mult, citește „Cartea banilor”

În „Cartea banilor”, Kabir Sehgal dă la o parte presupunerile obișnuite despre avere și ne conduce într-o căutare globală, spre o înțelegere mai profundă a relației dintre bani și omenire. Mai mult decât o simplă istorie a monedei, cartea sondează originile conceptuale și evoluția banilor, analizându-i prin prisma lentilelor unor discipline variate – biologie, psihologie, antropologie și teologie.

Cartea ne vorbește astfel despre originea banilor, diferitele moduri de utilizare ale acestora, felul în care s-au schimbat ei de-a lungul timpului, formele lor viitoare, motivele pentru care atârnă atât de greu în viața noastră și, în cele din urmă, despre modul în care ar trebui folosiți.

În final, „Cartea banilor” nu este doar o prezentare plină de informații despre conceptul de bani, ci și o analiză fascinantă și amuzantă a naturii omenirii și a mecanismelor minții.

„Cartea banilor” se găsește cu reducere pe Cartepedia, Cărturești sau Libris.

Ți-a plăcut articolul? Dă-l mai departe!

Test de Cultură Generală #11 - Sex (20 de Întrebări)

Urmărește-ne pe Facebook

Zilnic, episoade noi din serialul Astăzi în istorie, plus curiozități fascinante din toate domeniile!

Lasă un comentariu